Interferenţa Rusiei în alegerile din Republica Moldova
Uniunea Europeană a impus noi măsuri restrictive împotriva unor persoane responsabile pentru acţiuni de destabilizare a Republicii Moldova.
Ştefan Stoica, 15.10.2024, 11:36
La aproape 3 decenii şi jumătate de la declararea independenţei, pentru Republica Moldova urmează o duminică electorală ce îi poate modela decisiv viitorul. Pe 20 octombrie, cetăţenii micului stat vecin la vest cu România şi cu populaţie majoritar vorbitoare de română merg la urne pentru a-şi alege preşedintele şi pentru a-şi exprima opinia în cadrul unui referendum cu privire la înscrierea aderării la Uniunea Europeană în Constituţie.
Cea care a convocat referendumul este tocmai preşedinta în funcţie, Maia Sandu, aspirantă la un nou mandat şi marea favorită a scrutinului, politician respectat pe plan internaţional pentru curajul şi hotărârea cu care a pus micul stat pe traseul european. Conştientă de riscul ca fostul vasal din era sovietică să iasă definitiv din sfera sa de influenţă, Rusia încearcă pe toate căile – o spun partenerii occidentali ai Moldovei – să influenţeze rezultatul scrutinului prezidenţal şi al referendumului.
Statele Unite au impus sancţiuni mai multor entităţi şi persoane din Rusia pentru amestec în alegerile din Republica Moldova, acuzandu-i pe cei vizaţi că au orchestrat o campanie de cumpărare de voturi şi de susţinere a candidaţilor pro-Kremlin. Luni, a fost rândul Uniunii Europene să adopte măsuri similare. Consiliul Uniunii a impus restricţii împotriva a cinci persoane şi unei entităţi responsabile pentru acţiuni de destabilizare a Chişinăului.
”Moldova – a declarat şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, într-un comunicat – se confruntă cu tentative masive directe din Rusia de a destabiliza ţara şi cu provocări rezultate din războiul de agresiune dus de Rusia contra Ucraina”. „Aceasta este o ameninţare directă faţă de o ţară suverană, faţă de viaţa sa democratică, faţă de calea sa către Uniunea Europeană. UE va continua să furnizeze tot sprijinul pentru aspiraţiile justificate ale poporului moldovean”, a subliniat Borrell.
Printre persoanele sancţionate se află Evghenia Guţul, başkană (guvernator – n.red) a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, considerată responsabilă pentru promovarea separatismului în acea regiune, prin care încearcă să răstoarne ordinea constituţională şi ameninţă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova. Pe lista celor sancţionaţi se mai află trei înalţi oficiali găgăuzi.
De asemenea, sunt sancţionaţi o asociaţie neguvernamentală cu sediul în Rusia al cărei obiectiv este de a promova interesele Moscovei în străinătate şi directoarea sa. Cei vizaţi de sancţiuni vor face obiectul unei îngheţări a activelor lor din UE şi al unei interdicţii de a primi fonduri sau resurse economice, direct sau indirect. Numărul celor vizaţi de regimul de măsuri restrictive a ajuns acum la 18, 16 persoane şi două entităţi.
România, prin ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a salutat adoptarea noilor sancţiuni şi a reamintit importanţa continuării eforturilor UE pentru a consolida rezilienţa Republicii Moldova, pe fondul intensificării dezinformării şi a acţiunilor hibride ale Rusiei împotriva acestui stat.
