Moldova, între Vest și Est
Republica Moldova a votat pentru viitorul președinte al țării și în cadrul unui referendum privind principiul apartenenței la Uniunea Europeană.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 21.10.2024, 11:59
Veniți la urne într-un număr mai mare decât la precedentele alegeri prezidențiale, cetățenii Republicii Moldova au decis ca viitorul lider de la Chișinău să fie stabilit într-un nou tur, peste două săptămâni, în care se vor confrunta președintele în exercițiu, pro-occidentala Maia Sandu, și candidatul susţinut de partidul pro-rus al socialiştilor, Alexandr Stoianoglo.
În primul tur, fosta economistă a Băncii Mondiale și în același timp prima femeie care reușea în urmă cu patru ani să obțină cea mai înaltă funcție la Chișinău, a obținut 42% dintre voturi, cele mai multe dintre cei 11 candidați, dar insuficiente totuși pentru a-și asigura deja un nou mandat în fruntea țării. O țară care, sub conducerea sa, a întors spatele Moscovei după invadarea de către Rusia a Ucrainei vecine și care a deschis oficial în acest an negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
Maia Sandu a convocat chiar și un referendum privind includerea în Constituție, în baza votului populației, a parcursului european ireversibil al țării – un referendum organizat tot acum pe 20 octombrie, menit să valideze strategia de a determina destinul fostei republici sovietice de 2,6 milioane de locuitori.
Un pariu eșuat? Până la sosirea rezultatelor din diaspora, da, rezultatele arătând un număr net superior al celor care se opun integrării, ceea ce a determinat-o pe preşedintele Maia Sandu să acuze o fraudă fără precedent, „un atac fără precedent la democraţie”:
“Grupări criminale, împreună cu forţe străine ostile intereselor noastre, au atacat ţara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni şi propagandă, cu cele mai mizerabile mijloace, pentru a duce cetăţenii şi ţara noastră într-o zonă de incertitudine.”
Într-un vot aflat sub acuzații de ingerință rusă, respinse “categoric” de Kremlin, alegătorii s-au declarat în proporție de 53% împotriva includerii în Constituție a obiectivului european, arătau rezultatele după numărarea a peste 90% din buletinele de vot. Tabăra pro-europeană a preluat, însă, conducerea după numărarea a peste 98% dintre opțiuni, avansul, minim, datorându-se, cel mai probabil, diasporei, care a votat masiv în favoarea aderării.
Rezultatul extrem de strâns este surprinzător deoarece sondajele recente arătau că votul pentru DA va câștiga confortabil. Fără a pune în discuție negocierile cu cei 27, rezultatul la limită „slăbește într-un fel imaginea pro-europeană a populației și a conducerii Maiei Sandu”, notează analiști specializați pe zona ex-sovietică.
