Jurnal românesc – 12.12.2024
Miniştrii de interne din ţările membre ale Uniunii Europene, reuniţi la Bruxelles, au aprobat, joi dimineaţa, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen cu frontierele terestre.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 12.12.2024, 11:45
Miniştrii de interne din ţările membre ale Uniunii Europene, reuniţi la Bruxelles, au aprobat, joi dimineaţa, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025. Potrivit corespondentului Radio România la Bruxelles, pentru şase luni se va păstra un regim intermediar de controale la graniţa cu Ungaria. Graniţa spaţiului Schengen se mută acum, la frontierele României cu Serbia, cu Republica Moldova cu Ucraina. Bulgaria va deţine graniţa externă a Schengen la frontierele cu Serbia, Macedonia de Nord şi Turcia.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind convocarea noului Parlament al României vineri, 20 decembrie, la ora 14,00 – anunță Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti. Românii şi-au ales senatorii și deputații pe 1 Decembrie, de Ziua Naţională. Șapte formațiuni politice au trecut pragul electoral de 5 procente. Doi senatori şi patru deputaţi vor reprezenta românii din diaspora în Parlament, potrivit distribuirii mandatelor de către Biroul Electoral Central. În Senat – George Cătălin Bochileanu (USR) şi Ştefan Geamănu (AUR). La Camera Deputaţilor – Ştefan Iulian Lorincz (USR), Ramona Lovin (AUR), Andreea Cîmpianu (SOS România) şi Dumitriţa Albu (POT).
Guvernul Republicii Moldova a aprobat, în ședința de miercuri, o hotărâre prin care propune Parlamentului să declare stare de urgență energetică pentru 60 de zile, începând cu data de 16 decembrie. Decizia survine în contextul în care gigantul energetic rusesc Gazprom ar putea sista livrarea de gaze în regiunea separatista pro-rusă Transnistria (est), după expirarea contractului de tranzitare a gazelor rusești pe teritoriul Ucrainei invadate, de la 1 ianuarie 2025. Măsura ar putea genera o iminentă criză umanitară în regiune, precum și riscuri inevitabile pentru asigurarea stabilității sectorului electroenergetic pe întregul teritoriu al republicii, pe ambele maluri ale Nistrului – susține vicepremierul pentru reintegrare în guvernul pro-occidental de la Chișinău, Oleg Serebrian.
Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici din România şi Grupul artistic internaţional ‘Volarism’, găzduieşte, până pe 20 decembrie, expoziţia de pictură ‘Zboruri de mătase’ a artistului Teodor Buzu. Sunt expuse 20 de lucrări, de dimensiuni variabile, executate în tehnica acuarelei pe suport de hârtie manuală sau mătase. Artist complet şi complex, cu realizări notabile în diferite domenii ale artelor vizuale – pictura de şevalet, lucrări monumentale, grafică etc. -, Teodor Buzu excelează în tehnica acuarelei, unde îmbină armonios şi inteligent fervoarea cromatică a etosului românesc, natal, cu rigoarea tehnicii specifice plasticii central-europene. Născut în Basarabia, cu cetăţenie română, el este fondator al iniţiativei ‘Volarism’, mişcare artistică activă în cadrul artelor vizuale contemporane, care reuneşte plasticieni din România, Cehia, Italia, Germania, Polonia şi Austria.
Institutul Cultural Român de la Varşovia şi Teatrul Polonez de Dans din la Poznań, invită publicul polonez la premiera spectacolului de dans contemporan ‘Toaca’, în zilele de 12 şi 13 decembrie 2024. Spectacolul este rodul a mai multor luni de colaborare între trei coregrafi români apreciaţi la nivel internaţional – Andrea Gavriliu, Mădălina Dan şi Ştefan Lupu – şi compania de tineri dansatori ai Teatrului Polonez de Dans, cărora li s-au alăturat alţi creatori români: dramaturga Mihaela Michailov, artistul vizual Ştefan Apostol (Luda) şi muzicienii Cristian Stanciu (Matze) şi Claudiu Urse. Prin demersul lor, cei trei coregrafi aduc în prim-plan varietatea culturii româneşti, folosind tehnici şi stiluri distincte, interpretând moştenirea teatrală şi culturală a României, combinând muzica şi dansul. Ei redescoperă tradiţii româneşti şi contestă acele stereotipuri care pot denatura receptarea culturii române contemporane.
