Plan de reînarmare europeană
Comisia Europeană le propune statelor membre ale Uniunii să-şi mărească arsenalele.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 05.03.2025, 13:10
Cu o Rusie tot mai agresivă la est şi o Americă tot mai distantă dincolo de Atlantic, Europa trece printr-o perioadă de nesiguranţă cum n-a mai trăit de zeci de ani. Pe acest fundal, Comisia Europeană le propune statelor Uniunii un plan de reînarmare continentală, care ar putea mobiliza fonduri în valoare de 800 de miliarde de euro în următorii patru ani.
Propunerea a fost prezentată înaintea summitului special al Uniunii, care va avea loc joi la Bruxelles. Preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a transmis o scrisoare către liderii statelor membre în care detaliază noul plan de înarmare europeană, precum şi de sprijinire a Ucrainei invadate de trupele Moscovei.
Experţi citaţi de agenţiile internaţionale de presă notează că lipsa capacităților de producție în Europa este, în acest moment, evidentă. Un exemplu: Uniunea Europeană s-a angajat să furnizeze Ucrainei un milion de obuze de artilerie în 2024. Obiectivul a fost atins, în cele din urmă, dar cu câteva luni de întârziere.
Planul preşedintei conţine cinci instrumente de finanţare. Primul ar fi creşterea bugetelor naţionale pentru apărare cu 1,5% la nivel european, fapt care ar mobiliza circa 650 de miliarde de euro în patru ani. Un al doilea instrument îl constituie împrumuturi pentru proiecte comune de apărare, în valoare de 150 de miliarde de euro.
„Aici este vorba de a cheltui mai bine şi de a investi împreună pentru capabilităţi paneuropene, cum ar fi apărarea aeriană, sisteme de artilerie, rachete, drone, dar şi în domeniul cibernetic sau al mobilităţii militare. Acest instrument va ajuta statele membre să creeze cererea pentru industrie, iar cu aceste echipamente vom creşte masiv şi ajutorul pentru Ucraina” – susţine preşedinta von der Leyen, citată de corespondentul Radio România la Bruxelles.
Al treilea instrument este posibilitatea statelor membre de a utiliza fondurile de coeziune pentru proiecte de apărare. Alte două surse de finanţare sunt capitalul privat în joncţiune cu împrumuturi din partea Băncii Europene de Investiţii.
Calculele arată că, în acest mod, Europa ar putea depăşi 3,5% din PIB pentru apărare, adică exact cât solicită, imperativ, din partea aliaţilor europeni şi noua administraţie republicană de la Washington, condusă de Donald Trump.
Experţii notează că în planul său de reînarmare a Uniunii, preşedinta Comisiei a propus să acorde statelor membre mai multă libertate în respectarea regulilor, de obicei stricte, privind datoria şi deficitul. E evocată şi posibilitatea realocării fondurilor de dezvoltare regională pentru investiţii militare, ceea ce poate produce frustrare în zonele cel mai paupere ale Uniunii.
În sfârşit, mai spun specialiştii, băncile private sunt, în general, reticente în a se angaja în proiecte de investiții militare.
