Candidaţi pentru prezidenţiale

Pe 20 martie va fi cunoscută lista definitivă a candidaţilor admişi la alegerile prezidenţiale din luna mai.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ştefan Stoica, 17.03.2025, 12:30

În România, Biroul Electoral Central şi Curtea Constituţională au lucrat non-stop, tot week-end-ul, la analiza dosarelor de candidatură pentru alegerile prezidenţiale din 4 şi 18 mai.

Sâmbătă, pe 15 martie, a fost termenul limită pentru depunerea candidaturilor, însă procesul de validare, care presupune examinarea dosarelor şi a eventualelor contestaţii, nu a ajuns, încă, la final, pentru toţi aspiranţii la cea mai înaltă demnitate publică. Lista definitivă cu numele celor care se vor afla pe buletinul de vot va fi cunoscută pe 20 martie.

Presupuşii viitori protagonişti ai competiţiei prezidenţiale au trecut de toate filtrele legale şi constituţionale. Presupuşi, pentru că nu pot fi excluse cu totul, chiar dacă autorităţile sunt acum avertizate, surprize cum a fost cea de la primul tur al scrutinului prezidenţial de anul trecut, câştigat de Călin Georgescu, un extremist prorus. Scrutinul a fost anulat, ulterior, de Curtea Constituţonală, tocmai din cauza lui Georgescu, favoritul Moscovei şi beneficiarul interferenţei acesteia în procesul electoral. Personajul respectiv nu mai poate candida şi acum, a decis CCR.

Moştenitorul său politic principal se anunţă a fi liderul ultranaţionalist şi populist al AUR, George Simion. După eşecul electoral pe care l-a suferit în 2024, Simion nu şi-ar fi dorit o nouă aventură electorală ricantă, care i-ar putea periclita poziţia de lider în partid, însă a fost obligat să intre în cursă după eliminarea la CCR a mentorului său ideologic.

În zona autointulată a suveraniştilor va încerca să se impună şi fostul premier şi lider al PSD, Victor Ponta, mare admirator al noului preşedinte american. Ponta a mai candidat şi în 2014, dar a pierdut în faţa lui Klaus Iohannis. Partidul l-a sancţionat cu excluderea, pentru că nu a respectat decizia social-democraţilor de a-l susţine, alături de partenerii la guvernare PNL şi UDMR, pe Crin Antonescu.

Fostul şef al liberalilor este principalul candidat al sistemului, cum îl numesc autointitulaţii suveranişti, de fapt al taberei proeuropene. Nici Antonescu nu este la prima tentativă de a ajunge preşedinte: în 2009, s-a clasat al treilea şi a ratat finala.

Tabăra proeuropeană mai propune doi candidaţi puternici, pe primarul independent al Bucureştiului, Nicuşor Dan, şi pe preşedinta USR, Elena Lasconi. Dan şi-a anunţat intenţia de a candida încă de anul trecut, după seismul politic şi constituţional provocat de apariţia toxică pe scena publică a lui Georgescu. El a criticat instituţiile care au permis, prin neglijenţă şi incompetenţă, acest lucru, în frunte cu Autoritatea Electorală Permanentă.

Elena Lasconi are un discurs similar. Ea ar fi trebuit să-l înfrunte pe Georgescu în finala prezidenţială care nu a mai avut loc.

Comentatori sau chiar susţinători ai taberei democratice spun că ar fi fost bine să renunţe la candidatură în favoarea lui Dan, perceput cu mai multe şanse de a intra în turul al doilea, însă Lasconi se declară o luptătoare, cu şanse bune să dispute finala.