Dronele pot fi doborâte legal
Legea privind doborârea dronelor și cea privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor militare sunt constituționale.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Leila Keamil, 28.03.2025, 11:43
Curtea Constituţională a României a respins, joi, sesizările partidelor suveraniste AUR, POT şi S.O.S. România privind două legi din domeniul apărării recent adoptate de Parlament. Astfel, CCR a stabilit că legea referitoare la controlul utilizării spaţiului aerian şi cea care reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiunilor militare pe teritoriul statului român nu încalcă legea fundamentală.
Prima lege permite ca dronele care intră ilegal în spaţiul aerian naţional să fie distruse sau neutralizate, dacă forţele militare române sau ale NATO nu vor putea să le controleze. Cea de-a doua reglementează modul de desfăşurare, pe timp de pace, a misiunilor militare din România, iar una dintre măsuri permite ca, pe o perioadă limitată, autoritatea unor structuri ale Armatei Române să fie transferată unui comandant al forţelor militare aliate care participă la aceste misiuni.
Sesizările formulate de cele trei partide au vizat, în principal, prevederile legate de transferul de autoritate. În esenţă, Curtea a reţinut că participarea şi luarea de măsuri de către autorităţile militare desemnate ale Alianţei Nord-Atlantice sau de către structurile forţelor statelor aliate şi partenere pentru controlul aerian naţional ar trebui analizate în contextul obligaţiilor asumate de România în calitatea sa de stat membru în NATO.
Aderarea la Alianța Nord-Atlantică presupune atât transferul unor atribute, cât şi exercitarea în comun a unor competenţe cu statele componente – se precizează într-un comunicat al Curţii. Aceasta a constatat că reglementarea unei competenţe partajate între structurile din instituţiile care fac parte din sistemul naţional de apărare şi structurile forţelor statelor aliate şi partenere nu aduce atingere suveranităţii României.
Curtea a mai constatat că transferul de autoritate nu are semnificaţia încadrării într-o funcţie militară în sistemul Ministerului Apărării Naţionale a membrilor forţelor/structurilor militare străine care participă la desfăşurarea, pe timp de pace, a unor misiuni şi operaţii militare pe teritoriul statului român. Aşa încât, îndatoririle, drepturile şi libertăţile cadrelor militare, stabilite în Statutul cadrelor militare ori în alte legi, în acord cu Constituţia, revin doar cadrelor militare în activitate, încadrate în structurile militare ale Ministerului Apărării Naţionale, iar nu „forţelor/structurilor desemnate/structurilor militareˮ străine, care participă, în cadru aliat sau de coaliţie, la desfăşurarea, pe timp de pace, a unor misiuni şi operaţii militare pe teritoriul statului român, în condiţiile legii române şi ale tratatelor la care România este parte, mai spun judecătorii constituţionali.
