România şi sursele de energie
România va deveni furnizor de securitate energetică în regiune, afirmă ministrul de resort, Sebastian Burduja.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 07.04.2025, 11:33
Azerbaidjan furnizează gaze Uniunii Europene din decembrie 2020 şi a devenit o alternativă importantă în contextul deconectării energetice de Rusia, după declanşarea războiului din Ucraina, în 2022. La sfârşitul săptămânii trecute, la Baku, a avut loc o reuniune ministerială dedicată Coridorului Sudic de Gaze, prilej pentru preşedintele azer, Ilham Aliev, să anunţe că ţara sa este pregătită să majoreze extracţia de gaze naturale dacă va creşte cererea din partea Uniunii Europene.
Coridorul Sudic funcţionează la capacitate maximă, motiv pentru care trebuie extinsă infrastructura sa, dar pentru asta este nevoie de resurse, a subliniat Aliev. Acesta a salutat noile proiecte regionale care implică şi Turcia şi Georgia, precum oleoductele Baku-Tbilisi-Ceyhan şi Baku-Supsa.
Coridorul Sudic a schimbat semnificativ piaţa gazelor din Europa şi a contribuit la reducerea dependenţei de gazul rusesc, dar procesul nu este încheiat, ci este nevoie de extinderea Coridorului, în special către Balcani şi Europa de Sud-Est, a scris, vineri, pe Facebook, ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, participant la reuniunea de la Baku. El a subliniat că energia trebuie să fie sigură, accesibilă şi curată, în această ordine a priorităţilor, una care, în opinia sa, nu este dictată de ideologie, ci de realitate şi bun-simţ.
Potrivit lui Burduja, în lipsa Coridorului Sudic de Gaze, Europa ar fi fost mult mai vulnerabilă în ultimii ani, într-un context geopolitic extrem de complicat. El a menţionat că România este deja un hub regional în ceea ce priveşte gazele în condiţiile în care dispune de interconectări funcţionale cu ţările vecine şi este implicată în BRUA, proiect care va implica transport de gaz între Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Totodată, gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău este pe deplin funcţional iar coridorul Transbalcanic a fost reactivat, a amintit ministrul român al Energiei. Marea Neagră, a mai spus el, joacă şi ea un rol strategic tot mai important.
Proiectul Neptun Deep, cu producţie estimată începând cel târziu din 2027, va consolida România ca fiind cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Iar gazul extras va acoperi integral consumul intern şi va permite exporturi către statele vecine, astfel că România va deveni şi furnizor de securitate energetică în regiune, a declarat Burduja. România, a asigurat el, sprijină şi dezvoltă proiectele comune cu Azerbaidjanul.
Bucureştiul e parte din Coridorul Verde de Energie, prin care un cablu submarin de 1.195 km, record mondial, va aduce până la 4 GW de energie verde între Marea Caspică şi Marea Neagră, are deja legislaţia pentru energia eoliană offshore şi lucrează la dezvoltarea primelor parcuri eoliene din Marea Neagră. „România este hotărâtă să fie parte a soluţiei. Pentru noi, pentru vecinii noştri, pentru întreaga Europă’, a mai scris Sebastian Burduja pe Facebook.
