Discuții despre vârsta de pensionare a magistraților

Coaliția de guvernare de la București vine cu o nouă propunere pentru pensiile speciale, după ce proiectele de până acum au eșuat.

Daniela Budu, 09.04.2025, 11:45

Vârsta de pensionare pentru magistraţii din România va creşte treptat până la 65 de ani, iar plafonul de calcul scade pensia la 65% din venituri – sunt ultimele modificări propuse la Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Proiectul, iniţiat de coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR, va fi trimis spre avizare, urmând să fie dezbătut în Parlamentul de la București în regim de urgenţă. Documentul este în consultare publică până pe 15 aprilie.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că România nu îşi poate permite să piardă 230 de milioane de euro din PNRR, de aceea a depus la Parlament, împreună cu ceilalţi lideri ai coaliţiei de guvernare, un proiect de modificare a Legii pensiilor speciale. El a adăugat că acest proiect are ca scop corectarea inechităţilor dintre pensionari, atât din perspectiva contributivităţii, cât şi a vârstei de pensionare – 65 de ani pentru toţi, inclusiv pentru cei ‘speciali’.

În prezent, procurorii şi judecătorii se pot pensiona, indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime în aceste funcţii. Propunerea este ca, începând din 2026, judecătorii, inclusiv cei ai Curții Constituţionale, procurorii, precum şi personalul de specialitate juridică să se pensioneze şi să beneficieze de pensia de serviciu, dacă îndeplinesc cumulat condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată în aceste funcţii şi de vârstă, de cel puţin 48 de ani. Tot de anul viitor, mai prevede proiectul legislativ, vârsta de pensionare pentru magistraţi va creşte treptat, cu câte şase luni, anual, până în 2045, când vârsta de pensionare a magistraţilor va ajunge la 65 de ani.

O altă prevedere majoră este scăderea plafonului de calcul al pensiei de la 80%, cât este în prezent, la 65% din media veniturilor lunare din ultimii doi ani înaintea pensionării. În plus, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de sută la sută din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Liderii coaliţiei guvernamentale susţin, în expunerea de motive, că România şi-a asumat, prin PNRR, reformarea pensiilor de serviciu, astfel încât să fie corectate inechităţile din punct de vedere al contributivităţii şi al justiţiei sociale dintre beneficiarii acestor categorii de pensii şi cei din sistemul public. Măsurile propuse acum urmează respingerii de către CCR, în decembrie trecut, a încercării Guvernului de a introduce impozitarea progresivă a părţii necontributive din pensiile speciale.

Ar mai fi de menționat că, în ultimii ani, s-a mai încercat modificare pensiilor speciale, dar de fiecare dată Curtea Constituțională a împiedicat punerea în aplicare. Ultima oară, în noiembrie 2023, CCR a decis păstrarea pensiilor speciale, iar Parlamentul are competenţa de a le elimina doar pentru viitor. Judecătorii CCR au motivat că prin retragerea şi eliminarea acestor pensii ar fi fost afectată integritatea şi substanţa unui drept legal dobândit.