Măsuri pentru învăţământul românesc
Mai multe acte normative care vizează Educaţia din România au fost incluse pe agenda şedinţei de joi a Guvernului de la București.
Roxana Vasile, 25.04.2025, 11:30
În şedinţa de joi a Guvernului de la București s-au discutat mai multe acte normative care vizează domeniul Educaţiei. Astfel, a fost stabilit cadrul legal pentru organizarea concursului de titularizare a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, urmând să se facă angajări pentru peste 62.000 de posturi ocupate, în prezent, pe perioadă determinată sau la plata cu ora şi ale căror contracte expiră la sfârşitul verii. Se evită, în acest mod, riscul ca, din toamnă, aproape un sfert din totalul posturilor să rămână neocupate.
Întrebat despre stadiul discuţiilor legate de plata profesorilor în funcţie de performanţe, ministrul Educaţiei, Daniel David, a precizat că şi-ar dori ca, pe lângă salariul de bază, conform grilelor stabilite la nivel naţional, cadrele didactice să poată fi recompensate dacă au rezultate în zone defavorizate sau care implică educaţie incluzivă, dar şi dacă elevii lor au rate mari de succes la examenele naţionale sau la olimpiadele şcolare.
O propunere în acest sens va fi prezentată odată cu raportul de evaluare a sistemului de învățământ românesc, promis pentru luna viitoare – a spus Daniel David, care a adăugat că susţine ca grila de salarizare să pornească de la salariul mediu pe economie pentru cadrele didactice debutante.
Decizii în ședința de Guvern de joi au privit și învățământul universitar. Le detaliază chiar ministrul: ʺAlte două hotărâri de Guvern foarte importante sunt cele prin care am stabilit domeniile de licenţă, domeniile de masterat, domeniile de doctorat şi, foarte important, specializările şi programele.
Pentru viitorii studenţi trebuie spus următorul lucru: ce nu se află în aceste hotărâri de Guvern nu există din punct de vedere al acreditării legale, aşa că nu urmaţi alte programe decât cele care se află în aceste două hotărâri de Guvern. Sunt câteva programe noi şi vă dau câteva exemple – la nivel de licenţă, Securitatea informatică şi ştiinţa datelor, Tehnologii şi sisteme pentru mobilitate inteligentă…
La nivel de masterat, pentru prima dată în România, apar programe precum Inteligenţa artificială pentru industrii conectate, Tehnologii sustenabile de reciclare a materialelor metalice… Corespund şi fazei prin care trecem ca civilizaţie, o nouă revoluţie industrială, aşa că mă bucură că sunt ancorate în această revoluţie.ʺ
Din păcate, însă, procentul absolvenţilor de studii superioare din România, prin raportare la populaţia generală sau prin raportare doar la grupul de tineri de 24-34 de ani, ʺarată răuʺ în comparaţie cu media europeană.
Potrivit ministrului Educaţiei, Daniel David, prin raportare la populaţia generală, România are doar 16% absolvenţi de studii superioare, comparativ cu circa 30% în UE. Raportat la grupul celor de 24-34 de ani, România contabilizează între 23 și 26% de absolvenți, față de 40-43% în restul continentului.
ʺAcest lucru ne vulnerabilizează.ʺ – a afirmat ministrul, care a anunţat că, în următoarele zile, va fi elaborat un ordin de ministru privind abandonul universitar.
