Jurnal Românesc – 19.05.2025
Senatul a adoptat un proiect care are ca obiect instituirea anului 2026 ca 'Anul Nadia Comăneci', legendă a sportului național și mondial.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 19.05.2025, 11:48
Senatul a adoptat un proiect care are ca obiect instituirea anului 2026 ca ‘Anul Nadia Comăneci’, legendă a sportului național și mondial. Potrivit expunerii de motive, instituirea anului 2026 ca ‘Anul Nadia Comăneci’ va permite o vizibilitate mai mare a domeniului sportului și creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța acestuia. De asemenea, inițiativa legislativă arată un angajament al statului român față de respectarea valorilor, precum și faptul că sportul face parte din identitatea națională a țării noastre. Actul normativ va contribui la promovarea imaginii României în lume, prin performanțele pe care le obțin sportivii români la competiții naționale și internaționale.
Comitetul Olimpic și Sportiv Român este desemnat coordonator al activităților dedicate Nadiei Comăneci pe durata întregului an. Instituțiile administrației publice centrale și locale pot organiza activități, competiții sportive și concursuri, precizează inițiatorii, parlamentari din tot spectrul politic. Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune pot difuza campanii de promovare a activităților dedicate ‘Anului Nadia Comăneci’. Proiectul a fost transmis Camerei Deputaților, în calitate de for decizional, pentru dezbatere și vot final. Nadia Elena Comăneci este o gimnastă română, prima din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică, la Montrteal în 1976. Este câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur. Este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile.
România participă cu o rocă emblematică pentru patrimoniul geologic național, calcarul din Albești (jud.Mureș), la monumentul simbolic Crucea Europei amplasat pe vârful Alberfeldkogel din Austria. Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC) a anunțat participarea României la această inițiativă simbolică derulată de Guvernul Landului Austria Superioară și Reprezentanța Comisiei Europene în Austria, cu participarea statelor membre. Calcarul din Albești a fost folosit și de marele sculptor roman Constantin Brâncuși pentru ‘Masa Tăcerii’. Crucea Europei, monument ridicat în 2006, este amplasată la înățimea de 1.700 de metri.
Monumentul, cu o înălțime de cinci metri, este format din cuburi, în interiorul fiecăruia fiind pusă câte o rocă provenită dintr-o țară membră UE, simbolizând unitatea prin diversitate. ‘În contextul aniversării a 75 de ani de la Declarația Schuman, 20 de ani de la semnarea tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană și 30 de ani de apartenență a Austriei la UE, participarea României reafirmă atașamentul față de valorile europene și angajamentul pentru colaborarea în domeniul cercetării, educației și protejării patrimoniului geologic’, a subliniat ANC.
ICR Madrid susține și organizează concertul „Portrete muzicale: de la Clara Schumann la Dinu Lipatti”, un eveniment de excepție susținut de pianista Luiza Borac, care va avea loc pe 21 mai, la prestigioasa Academie Regală de Arte Frumoase San Fernando din Madrid. Concertul face parte din programul multianual România în muzică, derulat de ICR Madrid, și este dedicat comemorării a 75 de ani de la moartea lui Dinu Lipatti, figură emblematică a culturii muzicale românești și internaționale.
Luiza Borac, absolventă a Universității Naţionale de Muzică și a Conservatorului din Hanovra, este un nume recunoscut la nivel internațional ca „o virtuoză de o strălucire fantastică”. Cunoscută și ca o mare promotoare a compozitorilor români, ea a organizat și a susținut 3 turnee de concerte în premieră mondială cu aproximativ 50 de spectacole dedicate pianiștilor Dinu Lipatti (cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea sa), Alice Herz-Sommer (2016) și Clarei Schumann (cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la nașterea sa), aclamate la nivel internațional. De-a lungul timpului Luiza Borac a evoluat pe unele dintre cele mai prestigioase scene ale lumii și este câștigătoare a peste 50 de premii și distincții.
Galeria Gregor Podnar Viena prezintă, în parteneriat cu Institutul Cultural Român din capitala Austriei, expoziția „L’Homme – Centre de l’Univers” de Ion Grigorescu, unul dintre cei mai importanți artiști români contemporani. Aceasta poate fi vizitată până pe 31 mai și marchează a 80-a aniversare a artistului român. Expoziția include o selecție de fotografii, sculptură, pictură și filmul „L’Homme – Centre de l’Univers” de Ion Grigorescu și prezintă un dialog între capodopere vechi și lucrări noi. Ion Grigorescu s-a născut în 1945 la București și este unul dintre cei mai importanți artiști români ai perioadei postbelice. După ce a studiat la Universitatea Națională de Arte din București, a lucrat ca profesor de desen și restaurator de fresce în Bușteni și București până în 1979.
În special în anii 1970, căutarea de sine și autoreflecția au devenit teme majore pentru Grigorescu, integrate în mod natural în contextul represiunii și restricțiilor politice din țara sa natală. În 1982 el s-a retras complet de pe scena artistică. Până în 1990 s-a dedicat exclusiv restaurării și reproiectării frescelor bisericești și învățării tehnicii picturii de icoane. După 1990, opera sa a fost prezentată din ce în ce mai mult în în țări precum Olanda, S.U.A, Austria, Germania, Italia, Spania, Japonia, Portugalia, sau Elveția.
