Datoria guvernamentală, în creştere

Datoria guvernamentală a României se cifrează la aproape 200 miliiarde de euro.

Ştefan Stoica, 10.06.2025, 13:00

În România, datoria administraţiei publice, sau datoria guvernamentală, a urcat în luna februarie a acestui an până la o valoare care depaşeşte uşor 990 miliarde lei (198 miliarde euro), de la 964 (circa 193 miliarde euro), în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor de la Bucureşti.

Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la nivelul de 56,3%, de la 54,8% în ianuarie. În februarie, datoria pe termen mediu şi lung a crescut la aproape 913 miliarde de lei, de la 889 miliarde de lei în ianuarie, iar cea pe termen scurt a urcat la 78 miliarde lei, de la 75 miliarde de lei în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, peste 800 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 161 miliarde de lei. Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 470 miliarde lei, cea în euro la 413,5 miliarde de lei, echivalent, iar datoria în dolari americani la aproape 105 miliarde, echivalent lei.

Conform datelor Ministerului Finanţelor, în februarie datoria administraţiei publice centrale a crescut la peste 966 miliarde lei, de la 940 de miliarde în ianuarie, din care cea mai mare parte este pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei şi în euro. Datoria administraţiei publice locale a urcat uşor la 24,5 miliarde de lei, de la 24,4 miliarde de lei, în luna anterioară, în principal pe termen mediu şi lung.

Totodată, în a doua lună a acestui an, datoria internă a administraţiei publice se cifra la aproape 494 miliarde de lei, respectiv 28% din PIB, o parte covârşitoare din ea reprezentând-o datoria administraţiei centrale. Datoria externă a administraţiei publice era în cuantum de 497 miliarde de lei, respectiv 28% din PIB, din care cea mai mare parte aparţine administraţiei publice centrale şi doar un procent infim revine administraţiei publice locale.

În recenta sa radiografie economică făcută statelor Uniunii, Comisia Europeană constata, în cazul României, între altele, că datoria publică a crescut la aproape 55% în 2024 şi estima că ea va ajunge la aproape 60% anul acesta. Deficitul bugetar al României este cel mai mare din UE, arăta raportul Comisiei, aceasta din cauză că Bucureştiul nu a luat nicio măsură eficientă de redresare şi nu a făcut reforma fiscală pe care şi-o asumase şi care ar fi trebuit să intre în vigoare în luna aprilie.

Potrivit Comisiei, deteriorarea finanţelor româneşti a fost cauzată, printre altele, de majorarea cheltuielilor curente, în special cu salariile şi cu pensiile.

În aceste zile, partidele pro-europene din legislativul de la Bucureşti încearcă să contureze un program comun de guvernare, axat pe reechilibrare bugetară prin măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi pe o mai bună colectare a taxelor. Destui analişti se tem, însă, că executivul nu va putea evita creşterea de taxe, scenariu pe care oamenii de afaceri nu şi l-ar dori.