Mesajul premierului interimar Cătălin Predoiu cu prilejul Zilei Mondiale a Refugiatului

Cătălin Predoiu: Ziua Mondială a Refugiatului ne invită să reflectăm asupra suferinței și curajului zecilor de milioane de oameni din întreaga lume, care, din cauza războaielor și persecuțiilor din motive etnice, politice sau de altă natură, au fost forțați să-și părăsească locuințele și țările de origine, pentru a-și salva viața și demnitatea.

Radio România Internațional, 20.06.2025, 11:37

Ziua Mondială a Refugiatului ne invită să reflectăm asupra suferinței și curajului zecilor de milioane de oameni din întreaga lume, care, din cauza războaielor și persecuțiilor din motive etnice, politice sau de altă natură, au fost forțați să-și părăsească locuințele și țările de origine, pentru a-și salva viața și demnitatea. Refugiul este o ultimă speranță, un drept fundamental ce garantează siguranța și recunoașterea demnității fiecărei ființe umane, a transmis premierul interimar al României, Cătălin Predoiu, cu ocazia Zilei Mpndiale a Refugiatului, celebrată anual la data de 20 iunie.

Potrivit acestuia, România și-a dovedit, în mod constant, solidaritatea în fața unor crize umanitare majore, oferind sprijin concret refugiaților proveniți din zone de conflict. Cu empatie și umanitate, societatea românească oferă celor care fug din calea războiului șansa la o viață mai bună, la pace și libertate. În criza declanșată de războiul din Ucraina, autoritățile și cetățenii români au acționat cu promptitudine și altruism. Statul român și societatea civilă, într-un efort conjugat, au asigurat sprijin imediat – transport, hrană, adăpost, asistență medicală –, iar refugiaților li s-au oferit șanse reale de integrare: acces la locuri de muncă, la educație și servicii medicale, cursuri de limba română, servicii de mediere profesională și recunoaștere simplificată a calificărilor. Aceste eforturi au fost susținute printr-un cadru legislativ consolidat și fonduri provenite din bugetul național, european, sprijin internațional și donații.
Un moment important l-a reprezentat adoptarea, în iunie 2022, a Planului Național de Măsuri pentru protecția și integrarea refugiaților din Ucraina – un instrument strategic care acoperă nevoile diverse ale refugiaților, inclusiv ale celor aflați în situații de vulnerabilitate sau risc de abuz, exploatare ori excluziune socială.

Datorită răspunsului său echilibrat și amplu care a îmbinat gestionarea unor situații de urgență cu măsuri consistente de integrare a refugiaților, România a devenit un exemplu pentru comunitatea internațională.

„În numele Guvernului României, reafirm angajamentul nostru ferm față de respectarea demnității umane, sprijinirea integrării celor nevoiți să-și părăsească țara și consolidarea unei societăți solidare și empatice.
Tuturor refugiaților le doresc să trăiască în pace, în demnitate și siguranță!, a mai spus Cătălin Predoiu

Inspectoratul General pentru Imigrări, ofiţerii de integrare cu sprijinul organizaţiilor nonguvernamentale partenere au organizat, săptămâna aceasta,cu acelaşi prilej, diverse activităţi pentru marcarea Zilei Mondiale a Refugiatului. Promovarea, cunoaşterea şi respectarea diversităţii culturale, etnice, lingvistice, sociale şi a valorilor democratice, reprezintă scopul acestor activităţi.

Ziua Mondială a Refugiatului este o ocazie importantă pentru a recunoaşte şi onora puterea şi curajul persoanelor care au fost forţate să-şi părăsească casele din cauza conflictelor, persecuţiei sau violenţei. Sigur, putem afirma că este şi un moment de solidaritate. În această zi, ne îndreptăm gândurile către milioanele de oameni care, din cauza unor circumstanţe tragice, au fost nevoiţi să caute siguranţă şi protecţie în alte ţări. Ei ne inspiră cu rezilienţa şi speranţa lor, chiar şi în faţa celor mai mari provocări, transmite Inspectoratul General pentru Imigrări.

Inspectoratul General pentru Imigrări oferă un mediu sigur şi primitor pentru toţi solicitanţii de azil şi beneficiarii unei forme de protecţie. În Centrele Regionale de Proceduri şi Cazare pentru Solicitanţii de Azil din Bucureşti, Galaţi, Giurgiu, Rădăuţi şi Timişoara, cu sprijinul organizaţiilor nonguvernamentale partenere, au fost desfăşurate sesiuni informative, competiţii sportive, drumeţii, activităţi cultural artistice şi recreative, ce prilejuiesc familiarizarea cu valorile, tradiţiile şi obiceiurile româneşti.

Ziua Mondială a Refugiatului reprezintă un prilej de conştientizare a situaţiei milioanelor de persoane deplasate forţat din cauza conflictelor. Marcarea acestei zile reprezintă, totodată, un moment de reflecţie asupra provocărilor şi eforturilor derulate de toţi actorii implicaţi în vederea identificării unor soluţii durabile la problematica refugiaţilor. Astfel, în anul 2023 au fost înregistrate 10.155 de cereri de azil. În anul 2024 au fost înregistrate 2.674 de cereri de azil. De la începerea conflictului din Ucraina, 4.537 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România şi au beneficiat de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională. De asemenea, din data de 18 martie 2022 şi până la data de 18 iunie a.c. au fost emise/re-emise permise de şedere pentru 190.413 beneficiari ai protecţiei temporare.

––––––––-

Începând cu 4 decembrie 2000, prin Rezoluţia 55/76, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a decis să onoreze destinele a milioane de oameni care, forţaţi de conflicte violente sau diverse forme de persecuţie, îşi părăsesc locul natal pentru a urma drumul refugiului. În complexitatea fenomenului migraţiei există o distincţie clară între migrant şi refugiat. Migrantul alege să plece din ţara de origine, temporar sau definitiv, din motive de ordin economic, familial, social sau cultural, iar refugiatul este forţat să-şi părăsească ţara natală, de cele mai multe ori, din cauza unor stări conflictuale. De altfel, în cazul refugiaţilor statele au obligaţia să le ofere protecţie împotriva returnării în ţara de origine, acces efectiv şi neîngrădit la procedura de azil, precum şi o serie de forme de asistenţă (materială, medicală, socială). Garantarea acestor drepturi derivă din Convenţia de la Geneva din 1951 şi Protocolul de la New York din 1967, instrumente internaţionale pe care România le-a ratificat în anul 1991. După această dată, ţara noastră a început construirea treptată a unui sistem naţional de azil, în concordanţă cu obligaţiile asumate la nivelul comunităţii internaţionale şi, totodată, ne-am exprimat solidaritatea faţă de statele europene care se confruntă cu aflux de migranţi, contribuind la eforturile internaţionale de relocare a acestora.