România, rol substanţial în reconstrucţia Ucrainei
În perioada 10-11 iulie 2025, ministrul român al afacerilor externe, Oana Țoiu, a participat la Conferința privind reconstrucția Ucrainei.
Mariana Chiriță, 12.07.2025, 17:38
Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a participat, în perioada 10-11 iulie 2025, la Conferința privind reconstrucția Ucrainei, co-organizată la Roma de Italia și Ucraina, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).
Obiectivul principal al Conferinţei l-a constituit prezentarea planurilor și investițiilor internaționale în reconstrucția, reforma și modernizarea Ucrainei.
„Mesajul transmis a fost clar: România este bine poziționată să contribuie substanțial la reconstrucție, prin instituțiile sale şi mediul de afaceri, datorită cunoașterii profunde a regiunii, poziției geografice, infrastructurii de interconectare energetică și logistică aflată în plină dezvoltare şi siguranței oferite de prezența NATO în regiunea Mării Negre”, , potrivit MAE. .
În etapele de ajutor umanitar şi tranzit al produselor exportate, România a devenit un hub esențial pentru Ucraina, avantaj ce trebuie consolidat în etapa de reconstrucție.
Un accent major a fost pus pe identificarea modului în care sectorul privat din România se poate implica activ în procesul de reconstrucție şi pe potențialele investiții comune ale celor două state şi ale UE pentru adaptarea infrastructurii de transport, logistică, energie și infrastructură digitală la graniță.
Prezentă la eveniment, ministrul român de externe, Oana Ţoiu, a reafirmat angajamentul ferm al României pentru sprijinirea parcursului european al Ucrainei și Republicii Moldova.
Ministrul Oana Țoiu a reconfirmat angajamentul României pentru integrarea Ucrainei și a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, obiectiv afirmat clar în noul program de guvernare al României, precum și în contactele recente ale Președintelui României. Acest obiectiv nu este doar unul politic, ci și o investiție strategică în securitatea, stabilitatea și prosperitatea României, fiind varianta prin care economia noastră este percepută ca sigură pentru investiții şi cu acces la piețe noi şi în vecinătate, a precizat oficialul român.
„O graniță sigură pentru noi înseamnă o economie în care investitorii au curaj să investească, înseamnă liniște pentru familii când pun capul pe pernă acasă. E diferit dacă ai sau dacă n-ai război la graniță și trebuie să fim mai clari cu faptul că în acest moment familiile din Ucraina, soldații ucraineni luptă și pentru siguranța noastră, asigurându-se că nu ajung, de fapt și de drept, rușii, aici, direct la graniță.
Am discutat despre asta, despre drumul european al țărilor din regiune și despre faptul că România, cu toate lucrurile pe care le mai avem de construit, este un exemplu de tranziție. Economia noastră, de la momentul în care am intrat în UE, a crescut cu o viteză record și veniturile au crescut la fel.
Sigur, avem în continuare, mai ales în perioada asta, provocările noastre, dar putem să fim un prieten pentru cei din regiune și să-i ajutăm în procesul lor de tranziție pentru că am trecut pe acolo și putem să le fim nu doar sfătuitori, dar chiar parte din proiecte cu o componentă economică și asistență tehnică”, a spus Oana Ţoiu.
Potrivit MAE, „coordonarea multilaterală în ceea ce privește implicarea în reconstrucția Ucrainei se realizează în formatul Conferinței privind Reconstrucția Ucrainei (Ukraine Recovery Conference – URC), lansat în 2017 și dedicat inițial susținerii procesului de reforme din Ucraina. Până în prezent au avut loc 7 ediții: Marea Britanie – 2017, Danemarca – 2018, Canada – 2019, Lituania – 2021, Elveția – 2022, Marea Britanie – 2023, Germania – 2024.
La ediția din acest an a Conferinței au participat aproximativ 400 de companii ucrainene, precum și 400 companii din alte state, alături de 130 delegați oficiali. Agenda conferinței a inclus mai multe paneluri de discuție concentrate pe cele patru dimensiuni ale reconstrucției Ucrainei: dimensiunea de afaceri a vizat mobilizarea sectorului privat pentru reconstrucție și creștere economică; dimensiunea umană a abordat în principal aspecte privind redresarea socială și valorificarea capitalului uman pentru viitorul Ucrainei; dimensiunea locală și regională a ocazionat discuții privind rolul municipalităților și regiunilor în procesul de reconstruție, iar dimensiunea europeană a detaliat procesul de aderare a Ucrainei la UE și reformele aferente”.
