Jurnal românesc – 21.07.2025
Statul român va lua măsuri urgente pentru a îmbunătăți serviciile consulare oferite românilor din diaspora, în condițiile în care există deja consulate unde listele de așteptare durează luni întregi, a declarat, recent, ministrul român de externe, Oana Țoiu.
Mihai Pelin, 21.07.2025, 11:00
Statul român va lua măsuri urgente pentru a îmbunătăți serviciile consulare oferite românilor din diaspora, în condițiile în care există deja consulate unde listele de așteptare durează luni întregi, a declarat, recent, ministrul român de externe, Oana Țoiu. Ea a precizat că relația dintre cetățeni și stat trebuie consolidată, iar accesul la documente esențiale precum certificatele de naștere, cărțile de identitate și pașapoartele trebuie să rămână gratuit și disponibil în regim de urgență. Totodată, ministrul a denunțat apariția unui „ecosistem de paraziți” — firme care percep taxe pentru programări consulare pe site-uri false sau neoficiale. Aceste companii ar fi generat profituri de milioane de euro de pe urma românilor din străinătate, exploatând lipsa de infrastructură digitală a statului. Noile măsuri propuse vizează consolidarea serviciilor consulare itinerante, prin trimiterea de echipe mobile în comunitățile mari din diaspora, crearea de puncte consulare unice, unde românii pot obține toate documentele de care au nevoie, evitând cozile și birocrația, creșterea numărului de angajați și a spațiilor consulare în zonele cu cerere ridicată. Oana Țoiu a anunțat și că autoritățile vor analiza contribuțiile percepute pentru servicii precum autentificarea de acte sau achiziția de bunuri imobile, în vederea alinierii lor la practicile din țară.
România ar urma să primească peste 60 de miliarde de euro din viitorul buget al UE, valabil pentru perioada 2028 – 2034. Potrivit unui tabel dat publicităţii de Comisie, România are a şasea cea mai mare alocare, după Polonia, Franţa, Spania, Italia şi Germania. Din cele peste 60 de miliarde de euro, 54,6 miliarde reprezintă alocare generală, un miliard de euro sunt bani pentru migraţie, securitate şi afaceri interne şi 4,6 miliarde de euro sunt destinate fondului social pentru climă. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a propus un buget al Uniunii de 2 mii de miliarde de euro, aproape dublu faţă de actualul cadru multianual. În forma prezentată de Comisie, viitorul buget modifică modul în care Uniunea îşi organizează fondurile principale, pe ţări şi nu pe politici de dezvoltare, ca până acum. Legislativul comunitar a anunţat deja că proiectul de buget nu este suficient pentru a face faţă provocărilor cu care se confruntă UE. Totodată, mai multe state membre s-au declarat nemulţumite de reducerea fondurilor alocate Politicii Agricole Comune şi de contopirea acestei politici cu cea de coeziune, destinată reducerii decalajelor de dezvoltare între diferitele regiuni şi state membre ale UE.
Peste două treimi (68,6%) dintre românii plecaţi în străinătate nu au niciun fel de asigurare în România, nici măcar cea obligatorie de locuinţă, arată un sondaj online Allianz-Ţiriac la nivel naţional. Potrivit sursei citate, odată ajunşi în diaspora, peste 72% dintre români au ajuns să deţină diverse forme de asigurare în ţările în care s-au mutat. Aproape 46% dintre românii stabiliţi în afara ţării au o asigurare de sănătate, peste 43% au o asigurare auto, aproape 30% deţin o poliţă de asigurare pentru locuinţă, în timp ce 23% au o asigurare de viaţă. Doi din zece români spun că primesc bani sau produse de la rudele din diaspora, iar în cazul unei treimi dintre aceştia sprijinul financiar vine lunar. În alte 40% dintre cazuri, ajutorul este acordat ocazional, atunci când apar nevoi urgente. Pe lângă sprijinul financiar, familiile din România primesc şi alte forme de ajutor din partea diasporei. Aproximativ 35% declară că rudele le oferă sfaturi şi informaţii utile, 32% spun că sunt vizitaţi frecvent, iar o pondere mai mică, de circa 5%, beneficiază de sprijin pentru sănătate, cum ar fi acoperirea unor cheltuieli medicale sau plata unor asigurări. Sondajul a fost realizat în luna aprilie, pe un eşantion total de 1.011 utilizatori de internet din România.
Până pe 23 august, Lisabona găzduiește lucrarea „Maternitateˮ, a sculptorului român Virgil Scripcariu. Amplasată în centrul capitalei lusitane, într-un spațiu intens circulat de locuitori și turiști, sculptura beneficiază de maximă vizibilitate, la confluența dintre patrimoniul istoric al Lisabonei și viața sa culturală contemporană. Lucrarea a făcut parte din expoziția TRIUNFO (Triumf), a sculptorului Virgil Scripcariu, organizată în perioada septembrie 2024 – aprilie 2025 în spațiul sitului Mosteiro da Batalha și care a avut peste 200.000 de vizitatori. Realizată în bronz, „Maternitate” propune o reflecție sensibilă asupra legăturii primordiale dintre mamă și copil. Sculptura simbolizează victoria vieții asupra răului și este un laitmotiv recurent în creația artistului. Virgil Scripcariu este licențiat în arte plastice în anul 2003, la clasa maestrului Vasile Gorduz. Continuă cu studii post-universitare, aprofundând tema portretului în sculptură. Din 2004 participă la expoziții de grup în România și în străinătate, realizează expoziții personale și amplasează lucrări în spațiul public. Este un iubitor al sculpturii figurative, dar crează și instalații de obiect cu mesaj ecologic, social sau spiritual.
