Bucureşti – proteste şi moţiuni

Măsurile fiscal-bugetare asumate de Guvernul de la București continuă să genereze moțiuni și proteste.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Leyla Cheamil, 16.09.2025, 12:15

Senatul de la Bucureşti a respins, luni, moțiunea simplă depusă de populiştii din AUR împotriva ministrului Educaţiei, Daniel David. Formațiunea de opoziție afirmă că Guvernul de coaliție format din PSD, PNL, USR și UDMR aruncă sistemul de învăţământ autohton în colaps „prin decizii aberante şi distructiveˮ şi „condamnă viitorul acestei naţiuni la mediocritate şi haosˮ. Semnatarii moțiunii mai susțin că, sub conducerea actualului ministru Daniel David, sistemul naţional de învăţământ a fost supus unor „măsuri de austeritate brutale, aplicate prin minciună, manipulare şi dispreţ faţă de nevoile reale ale elevilor, părinţilor şi profesorilorˮ. Iniţiatorii evidenţiază, totodată, că motivul invocat pentru măsurile adoptate – reducerea deficitului abisal al ţării – aduc, potrivit Consiliului Fiscal, o economie de doar 0,02% din PIB.

Prezent la dezbaterea moțiunii, ministrul David a contra-argumentat că niciun titular din sistemul de învățământ nu şi-a pierdut poziţia în urma măsurilor fiscal-bugetare asumate de Guvern. Totuși, el a admis că educaţia are probleme de foarte mulţi ani, însă unele sistemice. „Când un sistem de învăţământ obligatoriu transformă 50% din copii cu inteligenţă şi creativitate comparabile cu ţările vestice în zone de analfabetism funcţional este o problemă sistemicăˮ, a spus Daniel David.

Prezent în Senat pentru a-l susţine pe ministru, premierul liberal Ilie Bolojan a declarat, la rândul său, că deciziile legate de pachetul de reforme nu ţin neapărat de Ministerul Educaţiei, ci de coaliţia la putere și au în vedere situaţia reală a României. Să amintim că măsurile fiscal-bugetare menite să scadă deficitul, cel mai mare din Uniunea Europeană, au determinat, recent, opoziția să depună patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Or, era de așteptat ca Parlamentul, în care coaliţia de guvernare deţine aproape trei sferturi din mandate, să le respingă.

Pachetele de reforme asumate, până acum, de Executiv vizează educaţia, sănătatea, fiscalitatea, sistemul judiciar sau reorganizarea companiilor de stat. Măsurile pe care le conţin continuă să stârnească nemulţumirea în rândul angajaţilor din sectorul public, care au declanşat proteste şi greve. Luni, câteva mii de angajaţi din administraţia publică au protestat, în Bucureşti, faţă de măsurile de reducere a personalului anunţate de Executiv. Ei consideră că decizia unilaterală luată de Guvern este generatoare de blocaje în sectorul public.

La rândul lor, cadrele didactice critică creşterea normei didactice, scăderea tarifului la plata cu ora, comasarea unor unităţii de învăţământ şi creşterea numărului maxim de elevi în clase. După proteste organizate de federaţiile sindicale din învăţământ în timpul vacanţei de vară, ziua de 8 septembrie, prima a anului şcolar, a fost marcată, în Bucureşti, de un miting şi un marş de amploare al cadrelor didactice.