Proiecte de lege privind apărarea
Guvernul de la București a aprobat un proiect de lege prin care tinerii vor putea deveni militari voluntari în termen.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 03.10.2025, 11:31
Autoritățile române lucrează, de ani buni, la actualizarea legislaţiei privind pregătirea populaţiei pentru apărare, devenită cu atât mai importantă cu cât războiul de la granițe – al Rusiei în Ucraina – a bulversat liniștea continentului. Există, la ora actuală, în România, un deficit atât de cadre militare active, cât și de rezervişti. Țara s-ar baza, la nevoie, pe aproximativ 70.000 de militari activi, față de peste 300.000 cât avea în anii ‘90, şi pe o rezervă în proces natural de îmbătrânire compusă în principal din cei care au efectuat serviciul militar obligatoriu până în 2007, an când acesta a fost suspendat.
Ca urmare, un proiect de lege inițiat încă din 2019 de Statul Major al Apărării propunea ca tinerii să poată participa pe bază de voluntariat la un program de pregătire militară de bază. Cei care l-ar urma – se preciza – fie ar completa rezerva de mobilizare a Armatei Române, fie ar putea intra într-o selecție pentru a deveni soldați profesioniști cu contract de muncă în Armată. Or, joi, Guvernul de coaliție de la București a aprobat un proiect de lege în acest sens.
Serviciul militar voluntar se adresează tinerilor, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani şi care nu au îndeplinit alte forme de serviciu militar. Programul de pregătire va dura 4 luni, iar voluntarii vor beneficia gratuit de cazare, masă, asistenţă sanitară şi vor primi o soldă lunară echivalentă gradului de soldat, respectiv 3.000 de lei. La sfârşitul pregătirii, voluntarii vor primi şi un bonus financiar, echivalentul a trei salarii medii brute. Acum această valoare este de aproximativ 27.000 lei.
Specialiștii dau asigurări că, prin această măsură, nici nu este vorba despre revenirea la armata obligatorie, nici – în ciuda contextului geopolitic tensionat – nu se pregătește țara de vreun război. Dar – completează ei – România trebuie să se pregătească pentru apărare.
Tot joi, executivul de la București a mai adoptat un proiect de lege ce modernizează strategia de apărare şi aşează apărarea naţională în contextul apărării colective în cadrul NATO şi a politicii de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene. Mai precis, proiectul include măsuri care simplifică lanţul decizional de pe teatrul de operaţiuni. Astfel, comandantul de la faţa locului va putea da ordine directe, pentru a fi redus timpul de reacţie în situaţii critice, cum ar fi interceptarea dronelor. Ambele documente au fost trimise Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare în procedură de urgenţă.
