Reuniune europeană la Copenhaga
Sprijinul României pentru Republica Moldova nu se opreşte, a declarat președintele Nicușor Dan, care a participat la summiturile de la Copenhaga.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 03.10.2025, 11:58
Conflictul din Ucraina și asigurarea securității europene au dominat discuțiile liderilor europeni, care au încheiat, joi seară, două zile de summituri consecutive în Danemarca, la Copenhaga – reuniunea informală a Consiliului European și a șaptea reuniune a Comunității Politice Europene. Summituri marcate de obstrucţiile premierului ungar Viktor Orbán, care, în ciuda insistențelor din partea altor şefi de stat şi de guvern, a refuzat categoric să îşi ridice dreptul de veto asupra cererii de aderare a Ucrainei la UE, ceea ce a împiedicat şi Republica Moldova să avanseze în negocieri.
La Copenhaga s-a discutat și despre proiectul ambițios al formării unui „zid de drone”, care să protejeze flancul estic al UE și al NATO. Rusia este suspectată că s-ar afla în spatele numeroaselor incidente cu drone care au avut loc în Europa în ultima perioadă, dar acuzații oficiale nu au fost formulate de către liderii europeni împotriva Moscovei, care neagă orice legătură cu astfel de incidente. Dincolo de survolarea unor obiective strategice, drone militare ruseşti lansate asupra Ucrainei au violat de mai multe ori spaţiul aerian al unor ţări de la frontiera Uniunii, inclusiv pe cel al României.
Ameninţarea cu drone nu mai este doar o chestiune legată de vecinătatea cu Rusia, a declarat preşedintele Nicuşor Dan, care a reprezentat România la aceste summituri şi a precizat că zidul antidrone ar putea fi operaţional în câteva luni. Dronele nu reprezintă însă singura provocare comună, a mai spus președintele Dan, care a menţionat ameninţările hibride online şi le-a prezentat liderilor europeni primele concluzii ale procuraturii de la București în dosarul anulării alegerilor de anul trecut, cu accent pe modul în care reţelele sociale au fost folosite de Federaţia Rusă pentru a dezinforma şi a influenţa opinia publică din România.
Şeful statului a vorbit despre cum aceste forme de manipulare, alături de alte ameninţări, precum atacurile cibernetice sau folosirea dronelor, sunt provocări comune pentru toate statele europene. Comisia Europeană şi-a propus ca până la sfârşitul acestui an să propună, cel puțin în dezbatere, un “scut democratic”, a mai arătat președintele Dan. Șeful statului a precizat că în România, în prezent, “există o cooperare a instituţiilor, care, în cazuri de vădită dezinformare, pur şi simplu dau conţinutul jos, dar mai avem de lucru la cum să combatem”.
La Copenhaga, a fost și o dezbatere pe tema drogurilor, finalizată cu o declaraţie comună pe care România a semnat-o. În text se arată că fenomenul afectează toate ţările europene, iar acestea trebuie să colaboreze în ceea ce priveşte traseele, informaţiile sau urmărirea banilor, dar şi pe partea ştiinţifică.
