Riscul de sărăcie în România
Aproape 3,6 milioane de români se aflau, anul trecut, în sărăcie relativă – anunță Institutul Național de Statistică.
Daniela Budu, 10.11.2025, 12:15
Rata sărăciei relative a fost în România, în 2024, de 19%, numărul persoanelor sărace corespunzător acestei rate fiind de 3.595.000, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Potrivit INS, rata sărăciei relative reprezintă ponderea persoanelor sărace care au un venit disponibil pe adult mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult în totalul populaţiei. Sărăcia este situaţia în care se află acele persoane ale căror venituri sunt atât de scăzute încât le este imposibilă atingerea unui standard de viaţă considerat ca fiind acceptabil în societatea în care trăiesc. Acestea se confruntă cu dezavantaje multiple legate de şomaj, venituri mici, condiţii de locuit precare, îngrijirea inadecvată a sănătăţii şi bariere în accesul la învăţământ, cultură, sport şi petrecerea timpului liber, precizeaza INS.
Institutul subliniază că riscul de sărăcie afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă, de capacitatea de muncă de care dispune şi, evident, de veniturile obţinute. Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei în România se întâlneşte în rândul copiilor în vârstă de până la 18 ani şi al tinerilor de 18-24 ani. Potrivit INS, sărăcia este inegal distribuită în profil regional. De exemplu, rata sărăciei a fost de opt ori mai mare în regiunea Sud-Vest Oltenia (29,8%) decât în regiunea Bucureşti-Ilfov. Rate mari ale sărăciei s-au înregistrat și în regiunile Sud-Est (26,8%) şi Nord-Est (26,4%), iar cea mai mică în Bucureşti-Ilfov (3,7%).
La nivel european, 8,2% din cetăţenii UE de 18 ani sau mai mult, care au declarat că lucrează se confruntau, anul trecut, cu riscul de sărăcie – arată ultimele date publicate de Oficiul European pentru Statistică. Potrivit Eurostat, în rândul statelor membre, cel mai ridicat procent de angajaţi expuşi la riscul de sărăcie era în Luxemburg (13,4%), iar cel mai scăzut în Finlanda (2,8%). În rândul ţărilor cu ponderi între 10% şi 12% se află: România, Bulgaria, Spania, Grecia, Estonia, Italia şi Slovacia.
În context, Comisia Europeană a anunțat că pregăteşte o nouă strategie pentru combaterea sărăciei în toate statele membre, care ar urma să fie aplicată de anul viitor. În prezent, UE alocă 20 de miliarde de euro pentru combaterea acestui fenomen. Chiar și în aceste condiții, potrivit datelor oficiale, unul din cinci europeni este expus riscului de sărăcie şi excluziune socială. Noul plan urmăreşte să elimine sărăcia din Uniune până în 2050. Documentul a fost prezentat recent în plenul Parlamentului European de comisarul responsabil pentru drepturi sociale, românca Roxana Mînzatu, vicepreşedintă a Comisiei. Aceasta a arătat că este în curs de elaborare prima strategie europeană de combatere a sărăciei. Obiectivul ei este nu doar de a scoate 15 milioane de cetăţeni europeni din sărăcie şi din exclusiune socială, din care cel puţin 5 milioane de copii, ci şi acela de a stabili o cale clară pentru eradicarea sărăciei până în 2050.
„Strategia noastră de combatere a sărăciei se va concentra pe ceea ce contează cel mai mult: accesul la servicii şi protecţie esenţiale, combaterea cauzelor profunde ale excluziunii sociale, ruperea ciclului sărăciei de la o generaţie la alta şi, bineînţeles, punerea în aplicare a unei garanţii europene mai puternice pentru copii” – a explicat Roxana Mânzatu în PE.
