Strategia de apărare a României

Varianta finală a Strategiei naţionale de apărare a României, analizată de membrii CSAT, urmează să fie dezbătută şi votată în parlament.

Mihai Pelin, 25.11.2025, 11:59

Strategia naţională de apărare 2025-2030 a fost aprobată în Consilul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). În cadrul ședinței, s-a discutat şi despre programul de acţiuni pentru securitatea europeană prin investiţii în industria de apărare, iar membrii CSAT au analizat riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa României. Strategia naţională de apărare a fost completată cu propuneri venite de la cetăţeni, dar şi din partea societăţii civile. Documentul a fost pus, anterior, în transparenţă publică, fiind primul care a parcurs şi această etapă. O bună parte a recomandărilor primite au fost integrate, rezultând varianta finală, care va fi prezentată de către șeful statului în Parlament pentru a fi dezbătută şi aprobată într-o şedinţă comună a celor două camere.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, această Strategie exprimă viziunea preşedintelui Nicuşor Dan, aceea a unei Românii moderne şi sigure, care se bucură de pace şi de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetăţenilor săi, în serviciul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestora, cu instituţii transparente şi integre, orientate exclusiv către binele public.

În CSAT a fost aprobată, totodată, analiza strategică a Apărării. Astfel, în actualul context regional şi internaţional, se impune consolidarea eforturilor României privind întărirea securităţii naţionale pe toate palierele. Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare de lungă durată în apropierea graniţelor şi, în acelaşi timp, să-şi întărească rezilienţa naţională. De asemenea, este necesară creşterea capacităţii de luptă a armatei României şi accelerarea revitalizării industriei naţionale de Apărare.

Şi planul de investiţii elaborat în temeiul regulamentului SAFE, propus de Comisia Europeană, a fost analizat de membrii CSAT, care au aprobat cererea României în cadrul mecanismului. În valoare totală de aproximativ 17 miliarde de euro, fondurile alocate României prin programul SAFE vor fi destinate în proporţie de 75% pentru achiziţia de echipamente militare, ordine publică şi apărare civilă. Diferenţa de 25% reprezintă fonduri alocate infrastructurii duale, mai exact cele două capete de autostradă Paşcani-Siret şi Paşcani-Ungheni.

Cele mai consistente programe ale României au o condiţie de producţie în ţară de minimum 50%, în unele cazuri acest procent urmând a fi de 100%, din raţiuni de securitate şi suveranitate asupra unui proces critic de producţie. Comisia Europeană va analiza fiecare propunere, iar până la finalul lunii ianuarie va aproba planurile naţionale trimise. Programele SAFE trebuie să fie finalizate până în 2030, ceea ce presupune proceduri accelerate pentru livrarea programelor şi pentru realizarea investiţiilor pentru capacităţile de producţie necesare.

Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a explicat că prin noua Strategie naţională de apărare se doreşte ca România să devină a doua putere militară de pe flancul de Est, după Polonia şi un furnizor de apărare în zona Mării Negre.