Jurnal românesc – 01.01.2026
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj de Anul Nou în care își exprimă încrederea că 'putem depăși greutățile' și România să fie 'un loc în care fiecare să-și poată clădi un viitor mai bun'.
Simona Văleanu, 01.01.2026, 11:45
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj de Anul Nou în care își exprimă încrederea că ‘putem depăși greutățile’ și România să fie ‘un loc în care fiecare să-și poată clădi un viitor mai bun’. ‘Dragi români, vă doresc multă sănătate și un an nou cu împliniri. Încheiem împreună un an dificil, în care a fost necesar să facem ordine în finanțe și să îndreptăm multe neajunsuri. Vă mulțumesc tuturor pentru efortul depus să vă susțineți familiile, pentru răbdare și pentru sacrificiile făcute. Anul viitor am încredere că putem depăși greutățile și să facem din România, țara noastră, un loc în care fiecare să-și poată clădi un viitor mai bun’, a scris prim-ministrul, în Ajun de An Nou, pe pagina sa de Facebook. Șeful Executivului urează ‘La mulți ani!’. ‘Dumnezeu să aibă în pază toți românii de pretutindeni!’, își încheie Ilie Bolojan mesajul.
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova a fost desemnată de publicația britanică The Telegraph drept liderul mondial al anului 2025. Ea este descrisă drept liderul pe care Vladimir Putin nu a reușit să îl înfrângă în 2025. Sandu este prezentată ca un actor-cheie care, aproape de una singură și contrar așteptărilor, a rezistat presiunilor exercitate de Moscova. În analiza sa publicată chiar în ultima zi a anului, publicația britanică subliniază poziția strategică a Moldovei, o țară mică, dar cu o importanță majoră în regiune. Deși poate părea marginală pe harta geopolitică, Moldova este percepută diferit la Moscova. Pentru liderul de la Kremlin, fosta republică sovietică reprezintă o piesă de șah esențială în jocul de putere din Europa de Est.
Situată între România și Ucraina, o Moldovă instabilă sau aliniată intereselor Moscovei ar fi creat o nouă axă de presiune asupra Kievului și ar fi pus la încercare un flanc vulnerabil al NATO. În ciuda acestor riscuri Maia Sandu a reușit anul trecut să contracareze amenințările și să ofere Europei un rar moment de optimism într-un an dominat de incertitudine. Pe acest fond, The Telegraph a plasat-o pe președinta Republicii Moldova pe primul loc în clasamentul „Telegraph World Leaders 2025”.
Publicația amintește că, în ultimele 14 luni, Kremlinul ar fi încercat de trei ori să o învingă politic, prin intermediul alegerilor, însă fără succes. De fiecare dată, Maia Sandu a obținut victoria, reușind să își asigure realegerea pentru un al doilea și ultim mandat prezidențial. În același interval, ea a câștigat și referendumul care a confirmat sprijinul populației pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iar în luna septembrie a contribuit la menținerea majorității parlamentare de către partidul său. Potrivit publicației britanice, aceste rezultate au fost decisive pentru menținerea cursului proeuropean al țării.
Românii reprezintă comunitatea străină cea mai mare din Italia, cu 1,73 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2024, arată un raport prezentat cu ocazia Zilei Internaționale a Migrantului. Cu toate acestea, după faza explozivă asociată cu aderarea la UE, numărul cetățenilor români care locuiesc în Italia a scăzut în ultimul deceniu din cauza dobândirii cetățeniei italiene. În același timp, a scăzut și numărul rezidenților născuți în România. Pe lângă cei care au plecat în alte țări sau au revenit acasă, tot mai mulți români iau cetățenia italiană, astfel că în statistici nu mai apar ca români, ci sunt integrați juridic. Raportul privind imigrația evidențiază, de asemenea, o distribuție extrem de dezechilibrată a populației străine, cu o concentrare covârșitoare în regiunile nordice și centrale ale țării.
În ceea ce privește ponderea populației străine totale, Lombardia este regiunea cu cel mai mare procent de rezidenți străini (22,9%), urmată de Lazio (12,2%) și Emilia-Romagna (10,7%). Analizând incidența străinilor în populația regională totală (italieni și străini), Emilia-Romagna are cea mai mare incidență (12,6%). Urmează Toscana (11,6%) și Lazio (11,3%). În schimb, regiunile sudice și insulele prezintă procente semnificativ mai mici, atât în ceea ce privește procentul de străini în totalul național, cât și incidența acestora în populația rezidentă locală.
În Italia, există peste 2,5 milioane de familii cu cel puțin un străin: aproximativ una din zece. 28,3% dintre acestea sunt familii mixte. 50% sunt gospodării formate dintr-o singură persoană. Familiile cu patru sau mai mulți membri sunt, de asemenea, semnificative, reprezentând peste 27% din total, menționează raportul privind imigrația 2025 „Cunoaștere pentru integrare”, lansat zilele trecute în Italia.
