Jurnal românesc – 07.01.2026

Utilizatorii de servicii mobile beneficiază, de la 1 ianuarie 2026, de tarife mai mici de roaming, atât prin reducerea valorii maxime a suprataxei pentru serviciile de date în roaming în SEE, cât şi prin integrarea Republicii Moldova şi a Ucrainei în sistemul de tarifare „Roaming ca acasă”.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Carmen Pelin, 07.01.2026, 12:30

Utilizatorii de servicii mobile beneficiază, de la 1 ianuarie 2026, de tarife mai mici de roaming, atât prin reducerea valorii maxime a suprataxei pentru serviciile de date în roaming în SEE, cât şi prin integrarea Republicii Moldova şi a Ucrainei în sistemul de tarifare „Roaming ca acasă”. De la 1 ianuarie, utilizatorii din Republica Moldova şi Ucraina care călătoresc în Uniunea Europeană (UE), precum şi utilizatorii din UE aflaţi în cele două state, vor putea efectua sau primi apeluri, trimite mesaje şi utiliza servicii de internet şi date mobile fără costuri suplimentare, în aceleaşi condiţii ca în ţara de origine. Astfel, utilizatorii din România vor achita, de la 1 ianuarie 2026, cel mult o suprataxă de maximum 1,33 euro/GB (1,10 euro, fără TVA) în plus faţă de tarifele naţionale, după depăşirea limitei de utilizare rezonabilă. De asemenea, sistemul „Roaming ca acasă” garantează dreptul utilizatorilor la aceeaşi calitate a serviciilor mobile ca în ţara de origine, precum şi acces gratuit la apelarea serviciilor de urgenţă. Sistemul de tarifare „Roaming ca acasă” pentru Republica Moldova, respectiv pentru Ucraina, se aplică obligatoriu doar în relaţia lor directă cu state din UE, nu între cele două state sau în relaţia cu celelalte ţări din Spaţiul Economic European (Islanda, Liechtenstein şi Norvegia).

Pe aşa-numitul Pod al Prieteniei Giurgiu-Ruse, care asigură, peste Dunăre, legătura dintre România şi Bulgaria, se poate circula, până pe 8 ianuarie 2026, în ambele sensuri de mers. Autoritaţile bulgare au decis ca în perioada sărbătorilor să deschidă circulaţia pentru toate categoriile de vehicule – informează Ministerul de Externe de la Bucureşti. Podul este în reparaţie capitală pe partea bulgară din iulie 2024, iar lucrările se estimează că vor dura doi ani. Cu o lungime de 2,8 km, „Podul Prieteniei” a fost deschis circulaţiei în anul 1954. La acea vreme a fost cel mai mare pod combinat – rutier şi feroviar – din Europa.

Singura biserică ortodoxă română din lemn din Franţa se află la Limours, în periferia sudică a Parisului, notează stiridiaspora.ro. Intrarea în acest edificiu unic în Hexagon e ca o călătorie în nordul Românirei, în regiunea Maramureş. Construită în 2003, din lemn de tei provenind din România, biserica din Limours este singura biserică ortodoxă română din lemn din Franţa şi una din cele 4 existente în lume. Celelalte 3 se află la Geneva, în Elveţia, la Caracas, în Venezuela, şi la New Jersey, în Statele Unite ale Americii. Biserica din Limours a fost ridicată în grădina-parc a unei vile de la începutul secolului al XX-lea, achiziţionate de statul român între cele două războaie mondiale şi donate, la începutul anilor 2000, Bisericii Ortodoxe Române, mai exact Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale. În interior vizitatorii pot admira fresce în stil bizantin create de diaconul şi iconograful român din Alba-Iulia, Nicolae Bradu-Bălan.

Filiala din Seghedin a ICR de la Budapesta prezintă, până pe data de15 februarie 2026, o expoziție care aduce în prim-plan figura emblematică a sculptorului Ovidiu Maitec (1925-2007) dar, mai ales, moștenirea sa culturală, la o sută de ani de la naștere. Intitulată „Maitec 100”, expoziţia reuneşte lucrări de sculptură, grafică şi pictură ale artiştilor contemporani Ştefan Oroian şi Lorant Janos Demeter, din Ungaria, şi Dumitru Şerban şi Rudolf Kocsis, din România. Ovidiu Maitec s-a născut în 1925, la Arad, și a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București în 1950. Și-a început bogata carieră expozițională la vârsta de 28 de ani, impunându-se ca un artist de excepție și deschizând drumul unei noi școli în sculptura românească. În anii ’60, Maitec a adus inovație în sculptură prin introducerea perforațiilor ritmice în lemn – o abordare ce a adăugat artei sale elemente cinetice și constructiv-minimaliste, o contribuție unică în arta europeană postbelică. Recunoscut drept unul dintre cei mai importanţi sculptori români ai secolului ai XX-lea, Ovidiu Maitec a fost numit de Mircea Eliade „urmaşul spiritual al lui Brâncuşi”. În prezent, operele sale se regăsesc în muzee şi colecţii prestigioase din România şi din străinătate.