Jurnal românesc – 08.01.2026
Alpinistul român Adrian Ahrițculesei a cucerit Mount Vinson (4.892 metri), cel mai înalt vârf din Antarctica, în cadrul Circuitului „Seven Summits” în care și-a propus să urce pe cei mai înalți șapte munți din lume, a anunțat managerul sportivului.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 08.01.2026, 11:00
Alpinistul român Adrian Ahrițculesei a cucerit Mount Vinson (4.892 metri), cel mai înalt vârf din Antarctica, în cadrul Circuitului „Seven Summits” în care și-a propus să urce pe cei mai înalți șapte munți din lume, a anunțat managerul sportivului. Alpinistul, cunoscut pentru că a cucerit vârful Everest (8.848 metri) și cei mai înalți șapte vulcani din lume, a plecat pe 27 decembrie 2025 în Antarctica, unde și-a propus să escaladeze Mount Vinson. La plecare, el a spus că s-a pregătit intens pentru această expediție, în condițiile în care a mai fost în Antarctica, în ianuarie 2023, atunci când a finalizat victorios ascensiunea pe Mount Sidley (4.283 metri), în cadrul circuitului ce reunește cei mai înalți vulcani de pe planetă. Adrian Ahrițculesei are în portofoliu mai multe reușite în alpinism, printre care se numără cucerirea vârfului Everest, în luna mai 2024, și finalizarea „Circuitului celor 7 vulcani”, în ianuarie 2023, devenind astfel primul bărbat din România care își înscrie în palmares o asemenea performanță. În vârstă de 42 de ani, absolvent al Facultății de educație fizică și sport din Timișoara, alpinistul lucrează ca optometrist la o firmă din Petroșani.
Până pe data de 16 ianuarie, ICR Tel Aviv prezintă, în format outdoor, proiectul multimedia „(R)Evoluția tablourilor”, o invitație de a reflecta asupra istoriei recente a României prin artă, tehnologie și performanță, în contextul comemorării Revoluției din 1989. Expoziția este structurată pe 11 fotografii de dimensiuni medii și mari realizate în spațiile Muzeului Național de Artă al României (MNAR), cu actori ai Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București în prim-plan, în fața lucrărilor restaurate, iar fiecare print include un cod QR care direcționează către un videoclip dedicat lucrării respective. Toate videoclipurile sunt subtitrate în limba engleză, pentru a fi accesibile vizitatorilor internaționali. Proiectul multimedia este dedicat poveștii picturilor afectate de violențele Revoluției din 1989 din colecția de Artă Românească Modernă a MNAR. Lucrări ale unor mari pictori români – Ștefan Luchian, Theodor Aman, Ioan Andreescu, Sava Henția și G. D. Mirea – au fost împușcate în acele zile și ulterior supuse unui complex proces de restaurare. „(R)Evoluția tablourilor” este alcătuită din lucrări montate pe gardul exterior al Ambasadei României în Israel. După data de 16 ianuarie, lucrările vor fi expuse în sala mică a reprezentanței ICR din Tel Aviv.
Expoziția „Ale somnului făpturi‟, semnată de artista Gabriela Culic, poate fi văzută la galeria ICR Stockholm. Cu un titlu inspirat de un vers al poeziei „Vis” de Mihai Eminescu, Gabriela Culic surprinde, în cele 50 de lucrări de pictură şi grafică, teme precum „Chipul nevăzut al femeilor”, „Valuri subterane”, „Lucrurile se întâmplă în altă parte”, „Vâlva lupilor”, „Ale somnului făpturi”. Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu a găzduit la începutul anului 2025 expoziția artistei și a primit în colecția sa permanentă 13 lucrări semnate de aceasta. Gabriela Culic a absolvit în 2003 Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, Facultatea de Pictură. În ultimii 20 de ani, artista a avut numeroase expoziții în România și pe plan internaţional, în spații muzeale și galerii din București, Sibiu, Stockholm, Berlin, Viena, Paris, Bruxelles sau New York. Expoziția de la Stockholm va fi deschisă până pe 5 februarie și va putea fi vizitată inclusiv de Ziua Culturii Naţionale, celebrată pe 15 ianuarie, dată ce marchează nașterea poetului național Mihai Eminescu.
O altă expoziție, colectivă, intitulată „De la fereastra mea. Natura încadrată”, poate fi vizitată la Centrul de Artă și Cultură Ponte de Sor din Portugalia, până în luna februarie. Proiectul este realizat cu susținerea ICR Lisabona și cuprinde lucrări ale artiștilor Marcel Lupșe, Ștefan Pelmuș, Brândușa Bontea, Relu Bițulescu, Flora Răducanu, Constantin Pacea, Emanoil Mazilu, Daniela-Elena Grapa, Laurențiu Midvichi și Marinela Mantescu. Expoziția reflectă interacțiunea dintre natura interioară umană și cea exterioară și codurile culturale și sociale prin care înțelegem spațiul în care ne aflăm. Potrivit organizatorilor, selecția de lucrări ale artiștilor români explorează modul în care natura nu este doar reprezentată, ci și privită prin filtrul cadrului domestic. În niciuna dintre lucrări nu întâlnim o natură sălbatică, vegetală – ci mai degrabă o natură domesticită, interioară, tema acestei selecții nefiind natura în sine, cât modul în care privitorul o observă. Felul în care privim natura dezvăluie sentimentul de apartenență socială. Unele lucrări se înscriu în mișcarea expresionismului abstract târziu, altele au o abordare mai conceptuală, iar altele sunt decorative – mai spun organizatorii expoziţiei.
