Cum vede guvernul reforma administraţiei publice?
Guvernul român face paşi rapizi în adoptarea reformei administraţiei publice, act normativ pe care îl consideră vital în pregătirea bugetului pentru anul 2026.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 14.01.2026, 11:44
Proiectul de reformă în administraţia publică, parte a măsurilor de reducere a deficitului bugetar al României, a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării. Actul normativ modifică mai multe legi şi conţine, între altele, o prevedere referitoare la scăderea cu 10% a cheltuielilor de personal din administraţia publică centrală, fără să fie, însă, afectate salariile de bază ale angajaţilor. Diminuarea se va face prin reorganizare instituţională, prin reducerea de sporuri sau prin tăieri de posturi. În schimb, la nivelul autorităţilor locale este prevăzută o reducere cu 10 procente a posturilor ocupate. De asemenea, vor fi eliminate peste 6.000 fotolii de consilieri personali şi vor fi reduse cu 25% posturile din Instituţiile prefectului. În plus, salariile unor şefi de Autorităţi ale statului vor fi plafonate, iar numărul de membri ai unor consilii de administraţie va fi redus.
Proiectul de lege mai prevede dublarea impozitului pentru clădirile ilegale pentru o perioadă de 5 ani şi restricţii pentru datornicii care vor să vândă sau să cumpere locuinţe şi maşini. Totodată, textul acordă statului dreptul să reţină taxe şi impozite neplătite din indemnizaţia de handicap sau din ajutoarele sociale. Ministerul Dezvoltării a transmis că, în urma aplicării acestei legi, cheltuielile bugetare se vor reduce cu circa 3,37 miliarde de lei (~660 milioane euro) în 2026 şi cu aproape circa 5,76 miliarde lei (~1,13 miliarde euro) anual în perioada 2027 – 2030.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a afirmat că măsurile cuprinse în proiect sprijină descentralizarea şi sustenabilitatea financiară a administraţiilor publice locale şi duc la eficientizarea serviciilor pentru cetăţeni, la echitate socială în colectarea taxelor şi a impozitelor şi la o disciplină financiară mai bună.
La rândul său, prim-ministrul român Ilie Bolojan a declarat că acest pachet de reforme trebuie adoptat cât mai rapid, înainte de aprobarea bugetului de stat pentru 2026, întrucât orice amânare înseamnă cheltuieli mai mari. Ilie Bolojan: Reforma în administraţie, parte este componenta de reducere de cheltuieli şi parte este întărirea capacităţii administraţiei, în principal a celei locale, de a fi mai performantă, de a-şi încasa impozitele, de a fi în serviciul cetăţenilor, în aşa fel încât banii care se încasează din creşterea taxelor pe proprietate să se ducă în investiţii şi să nu se ducă pe salarizarea unor persoane. Înainte de aprobarea bugetului trebuie să adoptăm acest pachet, pentru că, altfel, bugetul României nu se poate închide în aceşti parametri.
Premierul a reamintit că România plăteşte, în fiecare an, dobânzi de 11-12 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 3% din Produsul Intern Brut, iar prin măsurile care au fost, deja, adoptate, deşi nepopulare, lucrurile au fost echilibrate şi ţara şi-a câştigat credibilitatea în faţa partenerilor şi instituţiilor financiare.
