Jurnal românesc – 15.01.2026
Pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, în România și peste hotare au loc numeroase evenimente ce promovează efortul academic, arta și cultura românească.
Roxana Vasile, 15.01.2026, 11:22
Pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, în România și peste hotare au loc numeroase evenimente ce promovează efortul academic, arta și cultura românească. Anul acesta, în străinătate, Institutul Cultural Român de la Bruxelles a programat, la Cinéma Vendome, patru proiecţii ale filmului „Cravata galbenă”, în regia lui Serge Celebidachi. Acesta şi scenaristul James Olivier au fost invitați să răspundă întrebărilor publicului bruxellez. ʺCravata galbenăʺ explorează viaţa şi cariera dirijorului Sergiu Celibidache şi are o distribuţie de excepţie care îi include pe John Malkovich, Sean Bean şi Miranda Richardson.
* * *
Tot de Ziua Culturii Naționale, ICR Varșovia, împreună cu Centrul Internațional pentru Cultură de la Cracovia, au pregătit un eveniment având în centru una dintre importantele premiere editoriale ale iernii 2025/2026 în Polonia: volumul ʺCarpații. Povestea unor munțiʺ al profesorului Maciej Janowski. În cadrul unui eveniment găzduit de Centrul Internațional pentru Cultură, organizatorii i-au invitat în fața publicului pe autorul cărții și pe prof. Jacek Purchla, fondatorul și directorul, timp de 27 de ani, al Centrului cracovian, una dintre autoritățile intelectuale ale Poloniei contemporane.
* * *
Pe 15 ianuarie, ICR Lisabona i-a invitat pe doritori la deschiderea unei expoziţii de grafică cu lucrări realizate de Horaţiu Mălăele şi la prezentarea volumelor sale ‘Poezii şi vorbe-n vânt’ şi ‘Tristeţea ploilor’, în prezenţa cunoscutul actor. Expoziţia de grafică reuneşte lucrări din perioade diferite ale creaţiei lui Horaţiu Mălăele. Aceasta va fi deschisă până pe 31 martie.
* * *
În contextul Zilei Culturii Naţionale, la Madrid, ICR a organizat, în incinta Primăriei localităţii Benidorm, expoziţia ʺComorile României din Patrimoniul Cultural Mondial UNESCOʺ, cu fotografii realizate de Tudorel Ilie. ICR Madrid este și partener al lansării volumului ʺTristan Tzara şi Vicente Huidobro: Corespondenţă (1918-1927)ʺ, ediţie facsimil publicată în limba spaniolă, în 2025, cu documente epistolare de o valoare literară şi istorică excepţională aparţinând acestor personalităţi majore ale avangardei internaţionale.
* * *
Institutul Naţional al Patrimoniului organizează, la Roma, la Muzeul Naţional Etrusc, expoziţia de fotografie ʺTezaurul brodat al Reginelorʺ, a cărei inaugurare a fost programată de Ziua Culturii Naţionale. Expoziţia, deschisă până pe 28 februarie, propune o incursiune vizuală deosebită în universul unora dintre cele mai valoroase simboluri ale identităţii culturale româneşti: iile şi costumele populare care au aparţinut Reginelor şi Principeselor României, conservate în cadrul Fundaţiei Colecţia Familiei Regale a României. Tot în Italia, la Padova, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia a programat conferinţa ʺCum îl mai citim pe Eminescu azi? Provocări literare, filtre ideologiceʺ, susţinută de prof. univ. dr. Bogdan Creţu, de la Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi și un recital de poezie eminesciană susţinut de studenţii trupei de teatru în limba română a Universităţii din Padova.
* * *
România va participa, între 22 ianuarie și 3 februarie, la a 57-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte de la Cairo, în calitate de ţară invitată de onoare, marcând 120 de ani de relaţii diplomatice România-Egipt. Pe parcursul Târgului, vor fi dezbateri literare, lansări de cărţi traduse în limba arabă, întâlniri profesionale între editori, evenimente academice, un program dedicat copiilor, expoziţia foto „Frumuseţea necunoscută a României” şi spectacole de muzică şi dansuri tradiţionale româneşti.
* * *
Peste 53 de mii de acte de identitate au fost eliberate în 2025, la Iaşi, a anunțat directorul executiv al Direcţiei Locale de Evidenţă a Persoanelor, Marius Bodoga. Aproape 23 de mii dintre acestea au fost cărţi de identitate electronice și peste 12.600 – vize de reşedinţă. Au fost eliberate şi 843 acte pe bază de procură pentru românii stabiliţi în străinătate. Numărul mare de solicitări se datorează inclusiv faptului că Iaşiul este un centru economic regional, universitar şi în proximitatea frontierei cu Republica Moldova. De la jumătatea anului trecut, în România se eliberează și acte de identitate electronice, fapt ce a dublat timpul mediu de procesare al unei cereri : documentele originale se scanează, dar nu se mai păstrează copii, cererea se completează electronic şi sunt preluate amprentele solicitantului. Noul sistem permite ca depunerea cererii şi eliberarea cărţilor de identitate electronice să se facă oriunde în ţară, indiferent de domiciliu.
