Jurnal românesc – 28.01.2026

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat că modificarea legislativă adoptată recent de Ucraina cu privire la obţinerea dublei cetăţenii nu a fost făcută cu intenţia de a exclude România, ci din dorinţa de a rezolva problema ucrainenilor care, în urma războiului declanşat de Rusia în 2022, au fost nevoiţi să emigreze.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Sorin Iordan, 28.01.2026, 11:22

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat că modificarea legislativă adoptată recent de Ucraina cu privire la obţinerea dublei cetăţenii nu a fost făcută cu intenţia de a exclude România, ci din dorinţa de a rezolva problema ucrainenilor care, în urma războiului declanşat de Rusia în 2022, au fost nevoiţi să emigreze. Dan a explicat că în anumite ţări se obţine mai uşor dubla cetăţenie, iar autorităţile de la Kiev, practic, au facilitat această posibilitate. Actul normativ stipulează condiţiile în care poate fi dobândită cetăţenia multiplă, dar şi lista ţărilor cu care Ucraina acceptă acord de dublă cetăţenie. Acestea sunt Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii şi Canada, ţări în care locuiesc cele mai mari comunităţi ucrainene din străinătate.

România nu se află pe listă, iar situaţia a stârnit îngrijorare în rândul românilor din Ucraina. La rândul său, ministrul român de Externe, Oana Ţoiu, a explicat că legea nu se aplică persoanelor care au deja cetăţenia ucraineană, deci nici etnicilor români din Ucraina. Aproximativ 400.000 de etnici români trăiesc în Ucraina şi reprezintă a treia etnie ca pondere, după ucraineni şi ruşi.

* * *

Alianţa pentru Unirea Românilor a anunţat că va depune în Parlament un pachet legislativ dedicat revenirii românilor plecaţi peste graniţe. Initiativa vizează instituirea ghişeului unic pentru diaspora şi modificarea cadrului legal necesar, astfel încât întoarcerea acasă să devină un proces funcţional. Măsurile propuse vizează sprijin pentru actualizarea şi obţinerea actelor, clarificarea situaţiei fiscale şi evitarea dublei impozitări.

De asemenea, se are în vedere asigurarea accesului la sistemul de sănătate, de pensii şi asigurări sociale, la locuri de muncă, precum şi sprijin pentru deschiderea unei afaceri, integrarea copiilor în sistemul educaţional sau recunoaşterea studiilor şi a calificărilor obţinute în străinătate. Măsurile fac parte din programul-pilot pe care AUR l-a numit „Înapoi acasă” şi pe care parlamentari ai acestei formaţiuni l-au lansat în weekend în comunităţile din diaspora.

* * *

Expoziţia Grafică Românească – Brâncuşi 150 va fi vernisată simultan la Târgu Jiu şi în alte 20 de ţări de pe 6 continente la 19 februarie. Evenimentul este organizat de Muzeul Naţional „Constantin Brâncuşi”, Fundaţia „Inter-Art” Aiud şi Consiliul Judeţean Gorj. BRÂNCUŞI 150 este un proiect cultural-artistic dedicat aniversării a 150 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi şi se va desfăşura sub Patronajul Ministerului Culturii. Astfel, la 19 februarie vor fi deschise simultan galerii în Egipt, Eritreea, Etiopia şi Senegal, pe continentul african, în Canada şi Statele Unite ale Americii, în America de Nord, Uruguay, în America de Sud, China şi India, în Asia, Austria, Bulgaria, Germania, Italia, Letonia, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Suedia şi Turcia, în Europa, şi Noua Zeelandă, în Oceania.

Toate expoziţiile vor cuprinde aceleaşi lucrări realizate în tehnicile gravurii tradiţionale de 29 de artişti români contemporani şi care au fost multiplicate în 21 de exemplare.

* * *

O masă rotundă urmată de prezentarea volumului „Holocaustul împotriva Romilor: album de memorie și recunoștință” va avea loc pe 30 ianuarie la sediul reprezentanței Institutului Cultural Român la Londra. În cadrul evenimentului dedicat Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului vor susține prelegeri profesorul Marius Turda, de la Universitatea Oxford, interesat de documentarea eugeniei, rasismului și Holocaustului, istoricul și sociologul Adrian Nicolae Furtună, de la Centrul de Cercetări Culturale și Sociale „Romane Rodimata”, specializat în istoria și memoria romilor, și activistul Virgil Bitu, de la Roma Organisation for Training and Advocacy.

Dezbaterea va fi urmată de prezentarea volumului „Holocaustul împotriva Romilor: album de memorie și recunoștinţă”, realizat de Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României. Cartea, apărută în 2024, îl are pe Adrian Nicolae Furtună printre semnatari.