Deficit bugetar în scădere
Deficitul bugetului de stat al României în 2025 a scăzut cu un procent faţă de cel din anul precedent.
Roxana Vasile, 28.01.2026, 11:44
De la jumătatea anului trecut, românii de rând sunt nevoiți să facă față unor măsuri dure – extrem de nepopulare – de austeritate. Motivul: un deficit bugetar imens, cel mai mare din Uniunea Europeană, din cauza căruia România ar putea fi retrogradată de agențiile financiare internaționale în categoria ʹjunkʹ, adică nerecomandată investițiilor. Cel puțin până acum, acest scenariu a rămas doar pe hârtie! Dar, pe 13 februarie, Fitch urmează să-și publice decizia privind ratingul de ţară al României, de care depinde și nivelul dobânzilor la care se împrumută guvernul de pe pieţele externe.
În această perspectivă, ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, a transmis că Bucureștiul mizează nu doar pe menţinerea ratingului actual, ci şi, în perioada următoare, pe îmbunătăţirea performanţelor şi a calificativului de ţară. De altfel, autorităţile române le-au prezentat celor de la Fitch măsurile care au permis corecţia deficitului bugetar sub ţinta asumată faţă de Comisia Europeană.
Mai precis, 2025 s-a încheiat cu un deficit bugetar cash, adică o diferenţă dintre nivelul total al cheltuielilor şi cel al veniturilor, de uşor peste 146 de miliarde de lei (circa 29 de miliarde de euro), reprezentând 7,65% din Produsul Intern Brut. Este, prin urmare, o scădere a deficitului cu peste un punct procentual faţă de cel înregistrat în 2024, dar şi față de cel asumat în faţa Comisiei Europene, de 8,4%.
Ministrul Alexandru Nazare explică aceste rezultate prin investiţiile semnificative finanţate din fonduri europene nerambursabile şi prin măsurile de disciplină fiscală. Şi creşterea veniturilor bugetare, inclusiv în urma majorărilor de fiscalitate, a avut o contribuţie la înregistrarea unui deficit bugetar mai mic. Astfel, încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat o creştere de aproape 20% faţă de 2024, iar cele din impozitul pe profit, din TVA şi contribuţiile de asigurări sociale au consemnat majorări cu peste 10% fiecare.
Pe de altă parte, şi cheltuielile au crescut, inclusiv cele cu asistenţa socială şi cu bunuri şi servicii, dar şi cheltuielile de personal, acestea din urmă reducându-se, însă, uşor ca procent din PIB. Cheltuielile cu dobânzile au depăşit, anul trecut, 50 de miliarde de lei (10 miliarde de euro), iar cele pentru investiţii 138 de miliarde (aproximativ 28 de miliarde de euro). Măsurile administrative ferme luate în a doua parte a anului trecut şi renegocierea PNRR au dus la această performanţă care a permis şi alocarea unor sume record pentru investiţii – s-a felicitat ministrul Finanțelor, amintind şi că România încă plăteşte dobânzi mari la împrumuturile de care are nevoie pentru a-şi acoperi cheltuielile ce depăşesc semnificativ, în ultimii ani, veniturile. Deşi situaţia este ameliorată comparativ cu anul trecut, orice guvern va veni – mai spune Alexandru Nazare – va avea de gestionat o situaţie dificilă, din cauza datoriei publice foarte mari.
