Premierul român la Bruxelles
Premierul român, Ilie Bolojan, s-a deplasat, joi, la Bruxelles, pentru a convinge Comisia Europeană că România a atins jaloanele prevăzute în PNRR şi trebuie să primească fondurile prevăzute în program.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 27.02.2026, 11:44
România are şanse să primească o parte din restul de plată aferent tranşei a 3-a a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan. Acesta a încercat, la Bruxelles, să convingă factorii europeni de decizie că România şi-a îndeplinit angajamentele asumate şi trebuie să primească cei 231 de milioane de euro condiţionaţi de implementarea reformei pensiilor magistraţilor. Premierul s-a întâlnit, între alţii, cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, şi cu comisarul pentru Economie, Valdis Dombrovskis, cărora le-a explicat că guvernul s-a achitat de sarcină în timp util, dar că reforma a fost blocată în justiţie.
De altfel, vineri, preşedintele României, Nicuşor Dan, a promulgat Legea privind reforma magistraţilor, după ce, cu o zi înainte, Curtea Constituţională a României a publicat în Monitorul Oficial motivarea deciziei prin care a considerat că actul normativ respectă legea supremă. Reforma pensiilor magistraţilor este jalon în PNRR, iar din cauza întârzierii aplicării acesteia, din tranşa a 3-a de plată, în valoare de aproximativ 2,2 miliarde de euro, România nu a primit decât 1,3 miliarde.
Ilie Bolojan: „Fondurile care ţin de acest jalon, din discuţia pe care am avut-o cu doamna preşedintă, sunt un optimist, dar aici sunt nişte aspecte care depind de cum le analizezi, dar eu cred că acest efort mare, care a fost făcut pentru a pune în practică angajamentul nostru ca ţară, pentru a corecta o nedreptate este de natură a ne face să sperăm că şi Comisia Europeană, constatând ceea ce s-a făcut, va căuta să adopte cea mai bună soluţie pe care o poate pune în practică pentru România.”
România aşteaptă, pe de altă parte, şi plata celei de-a 4-a tranşe din PNRR, a cărei valoare este de aproximativ 2,6 miliarde de euro. Comisia Europeană verifică stadiul implementării reformelor, termenul-limită fiind finalul lunii august. Unul dintre jaloane este, însă, decarbonizarea, aspect problematic pentru Bucureşti, în condiţiile în care eliminarea cărbunelui din producţia energetică este un proces de durată.
Discuţiile de la Bruxelles au vizat, de asemenea, programul european de apărare SAFE şi deficitul bugetar al României. Oficialii europeni au apreciat modul în care Bucureştiul îşi respectă obligaţiile, traiectoria descendentă deficitului spre 6% din PIB anul acesta şi ritmul elaborării planurilor de investiţii în apărare. Apărarea a fost, de altfel, un punct-cheie al vizitei. Premierul român a participat la lansarea platformei de finanţare EastInvest, un mecanism financiar de circa 28 de miliarde de euro dedicat exclusiv investiţiilor în statele europene de la graniţa conflictului din Ucraina, între care şi România. Fondurile pot fi atrase atât de autorităţi, cât şi de companii private. Programul funcţionează, însă, pe principiul „primul venit, primul servit”, astfel că România trebuie să se grăbească şi să propună proiecte viabile pentru a atrage cât mai mulţi bani.
