Retrospectiva săptămânii 22-28.02.2026

Ucraina, patru ani de război/ Reforme… şi proteste/ Bani europeni/ Prognoze privind economia

Ştefan Stoica, 28.02.2026, 11:00

Ucraina, patru ani de război

Deputatii români au păstrat, luni, 23 februarie, un moment de reculegere dedicat comemorării cetăţenilor Ucrainei omorâţi în război. Evenimentul a fost prilejuit de împlinirea, o zi mai târziu, a 4 ani de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina. Palatul Parlamentului şi sediul Preşedinţiei au fost iluminate marţi, 24 februarie, în culorile drapelului ucrainean. Potrivit unui bilanţ realizat, în Statele Unite, de Centrul pentru Studii Strategice Internaţionale, numărul total al pierderilor combinate ar urca spre 2 milioane de oameni, din care două treimi sunt militari ruşi.

Drama a ceea ce este considerat unanim cel mai sângeros conflict de după al Doilea Război Mondial este întregită de milioanele de ucraineni nevoiţi să se refugieze din calea luptelor. România va continua să ofere tot sprijinul necesar Ucrainei, a reasigurat preşedintele Nicuşor Dan, după ce a participat, marţi, prin teleconferinţă, la reuniunea Coaliţiei de Voinţă. „Ucraina luptă cu demnitate şi curaj pentru a ne apăra pe noi toţi, iar pentru acest lucru îi suntem recunoscători. O perioadă atât de lungă de război face ca rezilienţa poporului ucrainean să fie cu atât mai admirabilă”, a scris şeful statului român pe reţeaua X.

Reforme…

După luni de pertractări politice în sânul coaliţiei cvadripartite, eterogenă ideologic şi departe de armonie internă, Guvernul a adoptat, marţi, prin ordonanţă de urgenţă, reforma administraţiei publice. Obiectivele ei sunt eficientizarea activităţii în primării, descentralizarea, reducerea birocraţiei şi o colectare mai strictă a taxelor. Aproape 12.800 de posturi vor fi desfiinţate în administraţia publică locală, a anunţat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. La acestea se adaugă 20.000 de posturi vacante. La nivel central, cu excepţii în domenii precum apărarea, cultura sau sănătatea, ordonanţa prevede o reducere a cheltuielilor de personal cu 10% pentru ministere şi instituţiile subordonate.

Un capitol important al reformei în administraţia publică este dedicat creşterii gradului de colectare a impozitelor, taxelor locale şi amenzilor. Aceasta, pentru că autorităţile se plâng că au pierderi de ordinul miliardelor de lei din cauza evaziunii fiscale şi a neîncasării sancţiunilor contravenţionale. Tot prin ordonanţă de urgenţă au fost aprobate şi măsuri pentru susţinerea economiei, ce presupun costuri de cinci miliarde de euro. Potrivit ministrului de Finanţe, Alexandru Nazare, măsurile vor asigura o tranziţie strategică de la creşterea bazată pe consum la una susţinută de investiţii şi producţie autohtonă.

… şi proteste

Sindicatul poliţiştilor a organizat, tot marţi, un protest la care a cerut ca din legea privind reforma administraţiei să fie eliminat articolul care prevede majorarea vârstei de pensionare. Anterior, sindicatele participaseră la dezbaterea publică pe Proiectul de ordonanţă al Ministerului Dezvoltării care stabileşte că, în 30 de zile de la adoptarea sa, Ministerul Apărării şi cel de Interne trebuie să modifice legea şi să majoreze vârsta standard de pensionare a poliţiştilor şi militarilor.

O zi mai târziu, au protestat şi cadrele didactice. Profesorii sunt nemulţumiţi de creşterea normei didactice, de modul în care sunt acordate bursele şcolare şi de comasarea unor unităţi de învăţământ. Cadrele didactice nu exclud declanţarea grevei generale în perioada examenelor naţionale. Demersul sindicatelor a fost susţinut de studenţi. Ei au atras atenţia asupra efectelor politicilor de subfinanţare a educaţiei şi au cerut majorarea fondului de burse.

Bani europeni

Curtea Constituţională a României a publicat motivaţia deciziei de a respinge ultima sesizare a Curţii Supreme cu privire la reforma pensiilor magistraţilor şi a deschis, astfel, calea promulgării legii care le reglementează. În ciuda întârzierii mari cu care a fost adoptat, premierul Ilie Bolojan este optimist şi spune că România are şanse să primească de la Bruxelles o parte din sumele dedicate acestui act normativ. De altfel, banii europeni, în special cei alocaţi României la schimb cu reformele pevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, au dominat discuţiile pe care şeful guvernului le-a avut, la Bruxelles, cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Până la finalul lui august, termenul limită, România ar putea atrage circa 10 miliarde de euro, dacă avansează cu reformele şi depune alte cereri de plată. Bolojan a participat şi la lansarea programului EastInvest, un instrument financiar dedicat exclusiv statelor din proximitatea războiului din Ucraina. Acesta pune la dispoziţie 28 de miliarde de euro ce pot fi atraşi pentru a ajuta economia regiunilor de la frontiera estică a Europei. România, alături de Estonia, Letonia şi Lituania, sunt un exemplu de angajament în ceea ce priveşte creşterea impresionantă a investiţiilor în apărare şi mobilitatea militară, iar măsurile luate pentru a îmbunătăţi securitatea contribuie şi la creşterea competitivităţii în această regiune, a apreciat şefa Comisiei Europene.

Prognoze
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a revizuit în scădere la 1,2% prognoza de creştere a economiei româneşti pentru 2026, faţă de 1,6% cât a estimat în septembrie, potrivit raportului publicat, joi, de instituţia financiară internaţională. Creşterea din 2026 şi avansul de 2,2% din 2027 sunt susţinute de un proiectat vârf al absorbţiei fondurilor europene şi de îmbunătăţirea balanţei comerciale, anticipează BERD. Încrederea companiilor rămâne joasă, pe fondul turbulenţelor politice din primul semestru al anului şi al măsurilor de consolidare fiscală implementate în a doua parte a lui 2025, arată BERD.