Uniunea Europeană, după declanșarea războiului din Orientul Mijlociu
Războiul declanșat în Orientul Mijlociu are repercusiuni imediate asupra UE și a cetățenilor săi. Chiar dacă liderii europeni consideră Iranul un factor destabilizator și o amenințare, aceștia au subliniat că Uniunea nu se va alătura acțiunilor declanșate de Israel și SUA.
Lica Manolache, 03.03.2026, 16:45
Conflictul din Orientul Mijlociu, declanșat sâmbătă prin atacurile Israelului și Statelor Unite ale Americii asupra mai multor ținte din Iran are consecințe globale, inclusiv asupra Uniunii Europene. Prioritatea numărul 1 a liderilor europeni este siguranța cetățenilor din blocul comunitar care au rămas blocați în țările afectate de conflict. Pe lângă aceștia, alți europeni nu pot părăsi alte state de pe mapamond din cauza închiderii spațiului aerian în țările din Orientul Mijlociu și a anularea zborurilor către acestea.
Un apel a venit și din partea eurodeputatului Victor Negrescu care a solicitat Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, să pună în funcțiune „mecanismele concrete activate pentru repatrierea cetățenilor UE, inclusiv prin Serviciul European de Acțiune Externă și Mecanismul de Protecție Civilă al UE”.
Comisia Europeană a anunțat că intensifică sprijinul pentru eforturile statelor membre de evacuare și repatriere, inclusiv prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE și Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgențe, în strânsă cooperare cu Delegațiile UE.
Conflictul din Orientul Mijlociu a ajuns și pe teritoriul Uniunii, luni, în urma unui atac cu dronă asupra unei baze militare britanice de pe teritoriul Ciprului. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit acest atac un „incident izolat (…) în care un vehicul aerian fără pilot a vizat baza britanică din Akrotiri.” Aceasta l-a asigurat pe președintele cipriot Nikos Christodoulides de sprijinul fără echivoc al Bruxellesului: „Chiar dacă Cipru nu a fost ținta atacului, doresc să fiu cât se poate de clară: suntem alături de statele noastre membre în mod colectiv, ferm și fără echivoc în fața oricărei amenințări.”
La rândul său, Franța, prin vocea președintelui Macron, a anunțat că va trimite sisteme antirachetă și antidronă, precum și o fregată în Cipru, după atacul din primele ore ale zilei de luni.
În același, timp, europenii au ținut să sublinieze că nu se alătură operațiunii SUA și a Israelului împotriva Iranului. De la Berlin, ministrul de externe german Johann Wadephul a declarat că guvernul german „nu are intenția de a participa” la ofensiva declanșată de cele două țări, chiar dacă „Iranul reprezintă o amenințare considerabilă, nu doar pentru Israel și regiunea respectivă, ci și pentru Germania și Europa”.
O poziție mai critică este cea a Spaniei care și-a exprimat dezacordul față de acțiunile Israelului și SUA în Iran. „Astăzi, mai mult ca niciodată, este vital să ne amintim că poți fi împotriva unui regim odios – așa cum este societatea spaniolă, în ansamblu, față de regimul iranian – și, în același timp, împotriva unei intervenții militare nejustificate și periculoase, care încalcă dreptul internațional”, a declarat premierul spaniol Pedro Sanchez.
Războiul din Orientul Mijlociu are repercusiuni și asupra prețurilor la energie. De altfel, prețrile barilului de petrol și al gazelor au urcat vertiginos, ceea ce va duce la scumpiri ale combustibililor și, implicit, la un nou val de scumpiri. Ca răspuns la aceste îngrijorări, Comisia Europeană a transmis următoarele: „În domeniul energiei, Comisia urmărește îndeaproape evoluțiile prețurilor și ale aprovizionării și va convoca un Grup de lucru pentru energie împreună cu statele membre, în cooperare cu Agenția Internațională pentru Energie, prima reuniune având loc în această săptămână.”
Declarație de presă a șefei CE, Ursula von der Leyen, privind situația din Orientul Mjlociu (video în limba engleză)
