Dezbatere despre alienarea parentală
Alienarea parentală s-a aflat în centrul unei dezbateri interdisciplinare despre protecția copilului.
Radio România Internațional, 11.03.2026, 09:00
Alienarea parentală s-a aflat în centrul unei dezbateri interdisciplinare despre protecția copilului, desfăşurată recent la Casa Schiller. Evenimentul a fost dedicat unei teme sensibile și tot mai prezente în dezbaterea publică: relația dintre violența domestică și fenomenul alienării parentale. Întâlnirea a reunit specialiști din domeniul juridic, psihologic și social, având ca obiectiv analizarea impactului pe care conflictele familiale îl pot avea asupra copiilor și asupra echilibrului relațiilor de familie.
Alienarea parentală apare, de regulă, în contextul conflictelor familiale intense sau al divorțurilor tensionate, atunci când copilul este influențat sistematic să respingă sau să se îndepărteze de unul dintre părinți. Specialiștii atrag atenția că acest fenomen poate produce efecte emoționale și psihologice pe termen lung asupra copiilor, afectând relațiile familiale, echilibrul emoțional și chiar dezvoltarea socială a acestora.
Violența domestică rămâne una dintre cele mai grave și mai răspândite forme de încălcare a drepturilor omului. Dincolo de formele fizice evidente, aceasta include și abuzuri psihologice, emoționale sau economice, care pot avea efecte pe termen lung asupra victimelor. În multe situații, astfel de comportamente creează un climat de control, teamă și insecuritate în cadrul familiei. Consecințele nu se limitează doar la relația dintre parteneri, ci se extind și asupra copiilor, care devin martori sau chiar victime indirecte ale conflictelor. În acest context, specialiștii atrag atenția asupra fenomenului alienării parentale, care apare frecvent în situații de separare sau divorț conflictual, consideră organizatorii dezbaterii.
Alienarea parentală reprezintă o formă de manipulare emoțională prin care unul dintre părinți influențează copilul să respingă sau să se distanțeze de celălalt părinte. Acest proces poate avea loc treptat, prin mesaje negative repetate, prin limitarea contactului sau prin inducerea sentimentului că unul dintre părinți ar reprezenta un pericol, au adăugat organizatorii.
Evenimentul a fost susținut și promovat de deputata Monica Ionescu, care a subliniat necesitatea unei abordări legislative și instituționale mai eficiente pentru prevenirea situațiilor de abuz și pentru protejarea interesului superior al copilului. Ea a evidențiat faptul că, în multe cazuri, cadrul juridic actual nu oferă suficiente instrumente pentru intervenții rapide și eficiente atunci când relația dintre copil și unul dintre părinți este afectată. Deputata a subliniat că interesul superior al copilului trebuie să rămână principiul central al oricărei decizii juridice sau instituționale, iar colaborarea dintre specialiști, autorități și mediul legislativ este esențială pentru dezvoltarea unor soluții durabile.
Participanții la dezbatere au subliniat că astfel de situații pot avea efecte psihologice semnificative asupra copilului, printre care: anxietate și insecuritate emoțională; dificultăți în dezvoltarea identității personale; probleme de relaționare în viața adultă; conflicte interioare legate de loialitatea față de părinți.
Printre participanți s-au numărat psihologul Radu Leca, care a analizat impactul psihologic al conflictelor familiale asupra copiilor și modul în care alienarea parentală poate influența dezvoltarea emoțională a minorilor; sociologul Corina Pantelimon, care a abordat fenomenul din perspectiva schimbărilor sociale și a dinamicii familiale contemporane; inspectorul de poliție Carmen Pisică și subinspectorul Ana Cladoveanu, care au discutat despre rolul instituțiilor de aplicare a legii în gestionarea situațiilor conflictuale din cadrul familiilor; avocatul Daniela Călin, care a prezentat provocările juridice întâlnite în instanță în cazurile de custodie și disputele parentale.
Unul dintre punctele centrale ale dezbaterii a fost necesitatea dezvoltării unor mecanisme de prevenție și intervenție timpurie. Specialiștii au subliniat că multe dintre situațiile de alienare parentală se dezvoltă treptat, iar intervenția instituțională târzie poate face dificilă repararea relației dintre copil și părintele afectat. Din acest motiv, participanții au evidențiat importanța unor instrumente legislative care să permită intervenția rapidă a autorităților în situațiile conflictuale; implicarea specialiștilor în evaluarea relațiilor familiale; dezvoltarea unor programe de consiliere și mediere pentru familiile aflate în conflict.
Menţionăm că la nivelul Parlamentului României există o Comisie specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul legislaţiei privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea violenţei domestice – „România fără violenţă domestică”.
