Mai multă securitate pentru România
Camera Deputaţilor a dezbătut propunerea Parlamentului European privind mobilitatea militară.
Ştefan Stoica, 24.03.2026, 11:45
Până la jumătatea săptămânii viitoare, Forţele Navale Române organizează cel mai amplu exerciţiu multinaţional de instruire anual, „Sea Shield 2026”. Participă peste 2.500 de militari din România şi din alte 12 state partenere, cu 48 de nave şi ambarcaţiuni, 64 de vehicule de luptă, 10 aeronave şi 10 sisteme autonome fără pilot. Scopul este consolidarea cooperării şi a procedurilor de acţiune comune.
Ministrul apărării naţionale, Radu Miruţă, a declarat, la Radio România, că exerciţiul, intitulat „Scutul maritim”, transmite un mesaj puternic, acela că există interoperare şi capacitate de a acţiona, disponibilitate de a învăţa noi de la alţii şi alţii de la noi şi interes ca militarii armatelor ţărilor NATO să lucreze şi să lupte umăr la umăr în orice fel de condiţii. Totodată, exerciţiul demonstrează că există capacitate de acţiune asupra oricăror provocări de la Marea Neagră, precum şi o permanenţă preocupare pentru a fi instruiţi şi pentru a lucra cu cele mai bune dispozitive care există pe piaţă.
În ce priveşte conflictele majore aflate în desfăşurare, dintre care unul la graniţă, Radu Miruţă a spus că este normal ca Armata Română să analizeze orice scenariu despre cum ceea ce se întâmplă acolo poate să genereze consecinţe pentru securitatea regională. Există riscuri, a admis ministrul Apărări, însă România e o ţară care are capacitate de descurajare, o ţară care este membră NATO şi care interacţionează cu alte ţări membre NATO pentru a face faţă unor astfel de provocări. Potrivit lui Radu Miruţă, având în vedere distanţa dintre România şi ceea ce se întâmplă în Iran, Israel, ţările din Golf, consecinţele asupra ţării sunt cumva indirecte.
Pe de altă parte însă, atunci când izbucneşte un astfel de conflict, evident că există şi consecinţe economice, atâta timp cât până la un sfert din volumul de ţiţei din întreaga lume trece printr-o strâmtoare unde astăzi există un blocaj. România rafinează, România extrage, România produce şi atunci consecinţele sunt un pic diluate, consideră ministrul Apărării. Totuşi, ele pot deveni dramatice, crede Radu Miruţă, dacă ceea ce se întâmplă în Iran durează mai mult, ceea ce va determina consumarea rezervelor proprii. Dacă, însă, se termină mai repede, stocurile pe care România le are sunt ca un fel de tampon, astfel încât România să atenueze impactul.
În acelaşi registru, deputaţii de la Bucuresti au dezbătut propunerea Parlamentului European privind mobilitatea militară, care prevede facilitarea transportului de echipamente, bunuri şi personal militar în întreaga regiune. România are un rol strategic în regiune şi solicită alocare financiară distinctă pentru lucrările de infrastructură din statele membre NATO de pe flancul estic. Dacă opoziţia populistă, ultranaţionalistă, se teme că documentul ridică mai multe probleme în ceea ce priveşte respectarea suveranităţii naţionale, liberalii (la coguvernare) susţin, în schimb, că el raspunde provocărilor de securitate pe care le are UE în regiune şi ajută România să-şi dezvolte infrastructura logistică.
