Eurodeputatul Victor Negrescu: România trebuie să obţină 20 de miliarde de euro din cele 150 anunţate de Comisia Europeană pentru credite în apărare
România trebuie să-şi fixeze ca obiectiv, prin prisma gradului de risc şi a ponderii sale, să obţină minimum 20 de miliarde de euro din cele 150 de miliarde de euro anunţate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acordarea de credite în domeniul apărării, a declarat marţi, la Strasbourg, eurodeputatul PSD Victor Negrescu, transmite Agerpres.
Florenta Zaharescu, 12.03.2025, 13:42
Cele 150 de miliarde de euro reprezintă componenta de credite cu dobândă redusă care vor fi contractate de Comisia Europeană din planul de 800 de miliarde pentru reînarmarea UE, în care restul de 650 de miliarde de euro ar urma să fie asigurate din investiţii naţionale, fonduri UE sau mediul privat.
“Cred că este crucial pentru România deja să facă demersuri pentru a ne asigura că formula de distribuţie a acestor fonduri ia în considerare riscurile pe care le întâmpină statele membre şi în mod special faptul că statele aflate în prima linie sunt cele care au nevoie urgentă de finanţare pe componenta de apărare. Asta înseamnă că, în consecinţă, trebuie să avem o formulă de calcul care să ţină cont de aceste riscuri suplimentare”, a declarat Victor Negrescu într-un briefing pentru jurnalişti români.
“Cred că din cele 150 de miliarde de euro România trebuie să-şi fixeze ca obiectiv – şi prin prisma gradului de risc, şi prin prisma ponderii sale – să obţină minim 20 de miliarde de euro, fonduri care să ajungă la noi în ţară fie printr-o distribuţie naţională, fie prin posibilitatea de a participa efectiv la competiţii europene şi automat a reuşi să obţinem minim această valoare din acest program european ce urmează a fi definit în lunile care urmează”, a adăugat el.
Negrescu, care este vicepreşedinte al Parlamentului European, a pledat pentru “o strategie eficientă, cu paşi bine gândiţi” a României, care să stabilească “care sunt proiectele pe care le punem pe masă”, pentru a nu ne regăsi din nou în situaţia Planului de Redresare şi Rezilienţă Naţională, care “nu s-a scris bine”.
“Noi trebuie să gândim încă de acum, avem acest proces de consultare publică, să implicăm şi companiile de resort şi din zona publică, şi din zona privată şi să punem acele proiecte pe masă şi doar aşa vom putea obţine bani acum”, a mai afirmat Negrescu.
El a explicat că tratatele europene specifică foarte clar ce tipuri de finanţări sunt eligibile din bani europeni şi că este vorba “în general de capacităţi de producţie şi tot ce înseamnă zona de tehnologie duală”.
“De aceea, de exemplu, au fost dronele evocate ca fiind eligibile. Cumpărarea de echipament militar presupune o atenţie sporită la aceste tratate europene. S-au făcut nişte modificări de regulamente, dar nu toate categoriile de echipamente militare este posibil să fie cumpărate astăzi din bani europeni”, a atras el atenţia.
“Eu cred că Europa trebuie să investească în capacităţi industriale mai mult decât în achiziţii şi cred, de asemenea, că trebuie să avem sisteme comune. Cu cât există o interconectare mai mare, o interdependenţă mai mare între statele membre, cu atât garanţiile de securitate comune vor viza mai mult toate state”, a afirmat Negrescu.
El a mai pledat şi ca statele terţe să poată fi eligibile în proiectele din ReArm Europe, “dar doar în măsura în care şi acele state vor cofinanţa acest fond”.
Negrescu a mai afirmat că în prezent nu este fixat un orizont de aşteptare pentru predarea proiectelor, dar că se aşteaptă ca, în perspectiva summitului NATO din vară de la Haga, să apară mai multe detalii.
“Probabil după acel summit o să intrăm deja în linie dreaptă în creionarea acestor programe de înzestrare şi dezvoltare a industriei militare europene. Deci mai avem, în opinia mea, undeva la trei luni de reflecţie, unde trebuie să gândim aceste lucruri până vom intra într-un scadenţar pe care Comisia Europeană îl va prezenta. Aceste trei luni sunt cruciale în a identifica proiectele şi atrage investitorii, pentru că e o bătălie mare la nivel european în a convinge companiile de resort care au o tehnologie militară să investească în propriile ţări”, a pledat vicepreşedintele PE.
“Nu e ca şi cum te trezeşti astăzi şi mâine poţi elabora un proiect. Este imposibil lucrul acesta. De aceea cred că trebuie o atenţie sporită din partea autorităţilor naţionale şi sper ca disputele politice de la noi din ţară să nu afecteze această capacitate a României, pentru că din nou am pierde un moment esenţial”, a atras el atenţia.
