Sondaj CURS: Trei sferturi dintre români consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită
Trei sferturi dintre români consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită, în timp ce doar 21% apreciază că direcţia este una bună, potrivit unui sondaj de opinie realizat de CURS în luna decembrie.
Adaugă ca sursă preferată în Google
România Internațional, 21.12.2025, 18:52
Trei sferturi dintre români consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită, în timp ce doar 21% apreciază că direcţia este una bună, potrivit unui sondaj de opinie realizat de CURS în luna decembrie.
‘Sondajul conturează o imagine generală dominată de neîncredere, pesimism şi presiune economică. Datele indică un climat social tensionat, în care percepţiile negative privind direcţia ţării, funcţionarea instituţiilor şi evoluţia nivelului de trai se suprapun şi se alimentează reciproc’, se arată într-un comunicat al CURS.
Încrederea în liderii politici analizaţi este, în ansamblu, scăzută, niciuna dintre personalităţi neîntrunind o majoritate clară de evaluări pozitive.
‘Călin Georgescu este creditat cu multă sau foarte multă încredere de 40% dintre respondenţi, însă 54% declară că au puţină sau foarte puţină încredere în acesta. George Simion întruneşte 37% încredere multă sau foarte multă, faţă de 58% evaluări negative, iar Nicuşor Dan obţine 35% încredere pozitivă şi 60% negativă’, arată sursa citată.
Ilie Bolojan şi Sorin Grindeanu se confruntă cu niveluri ridicate de neîncredere, 71%, respectiv 70%, în timp ce doar un sfert dintre respondenţi declară că au multă sau foarte multă încredere în ei. Diana Şoşoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de respingere, cu 80% evaluări negative şi doar 16% pozitive.
În acelaşi timp, pentru Ciprian Ciucu, Dominic Fritz şi Anamaria Gavrilă se remarcă un nivel semnificativ de necunoaştere publică, de până la 22%, ceea ce indică o vizibilitate încă limitată la nivel naţional.
Per ansamblu, datele reflectă un deficit de lideri politici percepuţi ca fiind credibili şi capabili să coaguleze încrederea majorităţii populaţiei.
Instituţiile asociate cu siguranţa şi stabilitatea se bucură de cea mai bună imagine: Armata este apreciată pozitiv de 81% dintre respondenţi, Biserica de 76%, iar Pompierii de 65%. Uniunea Europeană are, de asemenea, o percepţie favorabilă majoritară, cu 55% opinii bune sau foarte bune.
La polul opus, instituţiile politice şi cele ale justiţiei sunt evaluate preponderent negativ. Justiţia este apreciată pozitiv de doar 24% dintre respondenţi, Parlamentul de 25%, Guvernul şi Curtea Constituţională de câte 26%.
Televiziunile au, de asemenea, o imagine deteriorată, 62% dintre respondenţi declarând o părere proastă sau foarte proastă. Aceste rezultate indică o ruptură accentuată între cetăţeni şi instituţiile percepute ca fiind responsabile de actul de guvernare.
‘În scenariul unor alegeri parlamentare organizate duminica viitoare, Alianţa pentru Unitatea Românilor ar obţine 35% din voturi, detaşându-se clar de celelalte formaţiuni. Partidul Social Democrat este creditat cu 22%, iar Partidul Naţional Liberal cu 19%. Uniunea Salvaţi România ar obţine 9%, în timp ce UDMR şi S.O.S. România sunt cotate fiecare cu 5%’, se arată în sondajul CURS.
Opinia publică este divizată în ceea ce priveşte măsurile economice adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Patru din zece respondenţi, respectiv 41%, consideră că unele dintre aceste măsuri trebuiau luate, iar altele nu, indicând o susţinere parţială şi nuanţată. În acelaşi timp, 26% apreciază că deciziile au fost justificate şi necesare, în timp ce un procent identic, 26%, le consideră nejustificate şi nenecesare.
Potrivit sursei citate, majoritatea populaţiei resimte direct efectele măsurilor economice. Astfel, 56% dintre respondenţi declară că impactul asupra lor şi a familiei este foarte mare, iar alţi 26% spun că este mare.
Astfel, peste opt din zece români percep un impact semnificativ, ceea ce explică nivelul ridicat de nemulţumire şi anxietate economică evidenţiat în celelalte rezultate ale sondajului.
În ultimele 12 luni, percepţia asupra situaţiei financiare personale este dominată net de deteriorare – 35% dintre respondenţi spun că situaţia lor s-a înrăutăţit într-o oarecare măsură, iar 23% afirmă că s-a înrăutăţit semnificativ, ceea ce înseamnă că 58% resimt un recul financiar în ultimul an. În acelaşi timp, 30% declară că situaţia a rămas la fel, dar nu sunt mulţumiţi, semn că stagnarea este percepută mai degrabă ca presiune şi blocaj decât ca stabilitate.
Aşteptările populaţiei privind evoluţia preţurilor sunt predominant negative. Peste jumătate dintre respondenţi, respectiv 51%, anticipează creşteri semnificative ale preţurilor în următorul an, iar alţi 33% se aşteaptă la creşteri moderate. Doar 9% cred că preţurile vor rămâne la acelaşi nivel, iar 2% anticipează scăderi. Acest nivel ridicat al aşteptărilor inflaţioniste indică o lipsă de încredere în stabilitatea economică pe termen scurt.
Cercetarea a fost realizată pe un eşantion reprezentativ de 1.067 persoane adulte, cu vârsta de 18 ani şi peste, prin interviuri faţă-în-faţă, la domiciliul respondenţilor, în perioada 10-19 decembrie 2025. Eşantionul este probabilist, multistadial şi stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcţie de structura de vârstă a electoratului, conform ultimelor date INS
