Strategie naţională împotriva antisemitismului şi xenofobiei
Guvernul a aprobat Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Eugen Cojocariu, 13.05.2021, 17:36
Guvernul a aprobat prima Strategie naţională şi Planul de acţiuni aferent pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării şi a discursului instigator la ură, a declarat deputatul Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi a Xenofobiei. Practic, România, începând de astăzi, are o Strategie naţională, are un plan de măsuri concrete, cu finanţări, cu termene clare, pentru perioada 2021-2023. Mesajul Guvernului este astfel de toleranță zero față de amenințările cu caracter antisemit, xenofob, față de radicalizări, discurs instigator la ură, diverse forme de intoleranță, discriminare, violență politică sau simbolică.
Această Strategie vine ca urmare a unui context internaţional şi a unor realităţi interne. România se alătură unui număr de state membre care au adoptat, până acum, astfel de documente strategice, fie pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, fie într-un cadru mai larg pentru prevenirea şi combaterea altor forme de intoleranţă, xenofobie, radicalizare, discurs instigator la ură, violenţă politică sau simbolică, a declarat Alexandru Muraru. Strategia națională are scop preventiv și se va implementa pentru a evita atentatele și evoluțiile negative din alte țări, precum și pentru a sancționa faptele de antisemitism, xenofobie, sau care sunt asociate radicalizării și discursului instigator la ură. Grupul țintă este format din elevi, studenți, profesori, angajații instituțiilor publice, societate civilă, a explicat Muraru.
El a precizat că elaborarea strategiei a durat aproximativ 2 ani şi a implicat 20 de instituţii naţionale, între care 5 ministere – Educaţie, Afaceri Externe, Justiţie, Afaceri Interne şi Cultură. Impactul Strategiei va fi evaluat anual prin monitorizare timp de trei ani de către un coordonator național, iar după 3 ani va fi adoptată o nouă Strategie.
În Uniunea Europeană, 7 state au adoptat (printre care Germania, Austria, Franța), până în prezent, documente strategice pentru prevenirea și combaterea antisemitismului iar alte 7 state au inclus combaterea acestui fenomen într-o strategie mai largă privind libertatea de religie, lupta împotriva radicalizării și a discursului instigator la ură. În România nu au fost comise acte de violență de natură teroristă, dar există riscul de a se produce în viitor, având în vedere modul și ritmul de propagare a discursului instigator la ură. Pe de altă parte, pe teritoriul României au avut loc acte de vandalism și alte incidente îndreptate împotriva persoanelor aparținând unor minorități etnice și religioase. România se confruntă cu cazuri de auto-radicalizare, inclusiv a unor cetățeni români, urmare a expunerii acestora, în principal în mediul online, la diverse mesaje extremiste, radicale sau teroriste, spune deputatul.
Strategia și planul de acțiune aferent vor aduce date statistice complete de la nivel local și central, cu privire la modalitățile de manifestare a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Se așteaptă ca măsurile care vor fi implementate în următorii ani să contracareze teoriile conspiraționiste şi ştirile false, inclusiv mesajele stigmatizante, care pun la încercare rezilienţa societăţii româneşti.
Obiectivele strategiei urmăresc asigurarea protecției grupurilor vulnerabile în fața antisemitismului, antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, îmbunătățirea mecanismelor de colectare a datelor despre aceste amenințări sau infracțiuni și crearea de mecanisme complementare noi care măsoară percepția publică, evaluarea actualelor programe de formare profesională a instituțiilor cu atribuții în combaterea și prevenirea acestor fenomene, măsuri pozitive pentru promovarea toleranței, educației civice și rezilienței societății, respectiv continuarea demersurilor pe plan internațional pentru combaterea acestor fenomene, a mai spus Alexandru Muraru.
