Utilizatorii pot raporta către platformele online orice conţinut ce ar putea încălca legislaţia electorală
ANCOM: Utilizatorii pot raporta către platformele online orice conţinut ce ar putea încălca legislaţia electorală
Adaugă ca sursă preferată în Google
Radio România Internațional, 11.11.2025, 15:41
Furnizorii de servicii de găzduire (inclusiv a platformelor online) au obligaţia să instituie mecanisme care să permită oricărei persoane fizice sau entităţi să notifice orice tip de conţinut prezent în mediul online care ar putea încălca legislaţia română în materie electorală, informează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
„Regulamentul privind serviciile digitale prevede obligaţia tuturor furnizorilor de servicii intermediare de a acţiona diligent, obiectiv şi proporţional în aplicarea propriilor condiţii generale de utilizare. În context electoral şi pre-electoral, trebuie specificat că anumite platforme online foarte mari (cum ar fi Facebook, Instagram, TikTok, YouTube, X, LinkedIn) nu permit publicitatea politică. În aceste condiţii, utilizatorii pot raporta către platformele respective conţinutul care ar putea fi considerat publicitate politică. ANCOM, desemnată prin lege coordonator al serviciilor digitale în România, este responsabilă pentru supravegherea furnizorilor de servicii intermediare stabiliţi pe teritoriul ţării noastre şi asigurarea respectării Regulamentului privind serviciile digitale de către aceşti furnizori. Autoritatea este responsabilă, în privinţa acestor furnizori, de toate aspectele legate de supravegherea şi de asigurarea respectării Regulamentului privind serviciile digitale, elaborează legislaţia secundară şi este punct de contact unic în ceea ce priveşte relaţia cu Comisia Europeană şi ceilalţi coordonatori ai serviciilor digitale din alte state membre”, menţionează sursa amintită.
În cazul nerespectării de către furnizorii de servicii intermediare stabiliţi în România a prevederilor Regulamentului privind serviciile digitale, Autoritatea poate aplica sancţiuni, inclusiv amenzi semnificative. „Utilizatorii din România care consideră că furnizorii serviciilor intermediare au încălcat obligaţiile prevăzute de Regulamentul privind serviciile digitale (de exemplu: nu a putut fi raportat un conţinut potenţial ilegal sau nu s-a asigurat acces la un sistem intern de soluţionare a plângerilor) pot depune plângere la ANCOM, direct sau printr-un organism, organizaţie sau asociaţie mandatată să reprezinte utilizatorul în vederea exercitării drepturilor acestuia, în conformitate cu prevederile art. 53 din Regulament. Atunci când plângerea vizează un furnizor care nu este stabilit în România, ANCOM o transmite coordonatorului serviciilor digitale din ţara de stabilire a furnizorului”, subliniază ANCOM.
Furnizorii de platforme online foarte mari şi de motoare de căutare online foarte mari au obligaţia de a identifica şi evalua riscurile sistemice, cum ar fi diseminarea de conţinut ilegal, efectele negative asupra exercitării drepturilor fundamentale, efectele negative asupra discursului civic şi a proceselor electorale, precum şi a siguranţei publice etc., respectiv de a institui măsuri rezonabile, proporţionale şi eficace de atenuare a riscurilor sistemice identificate, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind serviciile digitale.
„În procesele electorale sunt relevante două documente, care trebuie să ghideze acţiunile furnizorilor de platforme online foarte mari şi de motoare de căutare foarte mari în gestionarea riscurilor asociate acestor procese: Orientările către furnizorii de platforme online foarte mari şi de motoare de căutare online foarte mari privind atenuarea riscurilor sistemice la adresa proceselor electorale; Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online. Analizarea legalităţii sau ilegalităţii unui conţinut din sfera publicităţii politice disponibil pe platformele online intră în competenţa autorităţilor relevante – acele autorităţi sau instituţii publice care au atribuţii cu privire la supravegherea unui anumit sector sau domeniu de activitate. Acestea au posibilitatea de a emite ordine de a acţiona împotriva conţinutului ilegal sau ordine de furnizare informaţii”, precizează sursa citată.
În acest sens, ordinele pot fi emise şi de către autorităţile judiciare în cadrul acţiunilor, activităţilor sau procedurilor desfăşurate de către acestea, în conformitate cu competenţele legale conferite.
„Altfel spus, autorităţile care au competenţe în mediul offline într-un anumit domeniu au aceleaşi competenţe şi în mediul online. Ca atare, autorităţile pot lua măsuri împotriva conţinutului ilegal în mediul online în funcţie de domeniul pe care îl gestionează”, relevă comunicatul citat. Din date oficiale reiese faptul că platformele online foarte mari (VLOPs) şi motoarele de căutare foarte mari (VLOSEs) au peste 45 de milioane de utilizatori activi, lunar, în Uniunea Europeană, şi au fost desemnate ca atare de către Comisia Europeană, aşa cum este cazul Facebook, TikTok, YouTube, Instagram, X, LinkedIn etc. Toate aceste platforme se află sub directa supraveghere a Comisiei Europene pentru cele mai stricte obligaţii prevăzute de Regulamentul privind serviciile digitale, în timp ce pentru restul obligaţiilor din Regulament, care sunt aplicabile şi altor furnizori mai mici de servicii intermediare, competenţa de supraveghere este partajată cu coordonatorul serviciilor digitale din ţara de stabilire.
