Vineri, până la ora 17,00, aproape 9.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în România

MAI: vineri, până la ora 17,00, aproape 9.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în România, iar 36 dintre aceştia au solicitat azil ca urmare a conflictului din Ucraina.

Mariana Chiriță, 25.02.2022, 22:38

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) informează că vineri, până la ora 17,00, aproape 9.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în România. 36 dintre aceştia au solicitat azil ca urmare a conflictului din Ucraina.

Astăzi (…), 36 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România ca urmare a conflictului din Ucraina. În total, de la începerea conflictului au fost înregistrate 40 de cereri de azil. Aceşti cetăţeni beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională. Pe întreaga perioadă a procedurii, solicitanţii de azil pot beneficia de cazare în centrele Inspectoratului General de Imigrări, dacă doresc acest lucru, precum şi de măsuri de asistenţă materială, financiară, medicală, consiliere psihologică şi juridică de specialitate, acces la piaţa forţei de muncă şi activităţi de adaptare culturală. Complementar pot beneficia de suportul organizaţiilor internaţionale şi neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul migraţiei, se menţionează într-un comunicat transmis vineri seară de MAI.

Gradul de ocupare al centrelor de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) este de 51,9%, informează sursa citată.

În ceea ce priveşte traficul prin punctele de trecere a frontierei, comunicatul MAI precizează că în cursul acestei zile, în intervalul orar 00,00-17,00, 45.376 de persoane, dintre care 8.942 cetăţeni ucraineni, au intrat în ţară, iar 44.902 persoane, dintre care 4.617 cetăţeni ucraineni, au părăsit teritoriul României.

14.216 mijloace de transport au trecut frontiera pe sensul de intrare şi 12.770 pe sensul de ieşire.

–––––––––––––-

14 solicitări de azil s-au înregistrat în judeţul Suceava din partea unor cetăţeni din Ucraina. În ultimele 24 de ore au intrat în ţară prin PTF Siret 5.000 de ucraineni, a declarat, pentru AGERPRES, vineri, prefectul Alexandru Moldovan.

Cele 14 persoane se află la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil (CRCPSA) din Rădăuţi şi vor urma toate procedurile legale ce se instituie în asemenea situaţii.

Potrivit informaţiilor primite de la CRCPSA din Rădăuţi, centrul mai dispune în prezent de 72 de locuri.

De la începerea conflictului în Ucraina, aproximativ 200-300 de persoane venite din această ţară s-au cazat în unităţi din judeţ, pensiuni sau hoteluri, majoritatea celor care care au intrat în România, din informaţiile sale, fiind în tranzit spre alte ţări din Europa. Prefectul a mai spus că, în judeţ, pot fi operaţionalizate mai multe tabere mobile pentru cazarea refugiaţilor din Ucraina, dacă vor exista solicitări şi situaţia o va impune. În judeţ, au ajuns şi două tabere mobile din Neamţ şi Bistriţa, ce vor fi montate dacă va fi nevoie.

”Am vorbit cu reprezentanţii Arhiepiscopiei care pregătesc şi ei locuri de cazare şi hrană, undeva la 250 de locuri. (…) Dacă va reieşi această necesitate şi vom primi dispoziţii vom operaţionaliza tabăra mobilă. (…) Noi am cerut tabere mobile suplimentare ca să fim pregătiţi, pentru că proiecţiile şi analizele făcute indică această posibilitate. (…) Am rezolvat problema cu apa, prin donaţii de la Dorna. Avem asigurată o alocare financiară generată de la Consiliul Judeţean, pentru că le-am solicitat pentru cazarmament şi catering în caz nevoie pentru o săptămână, inclusiv să acoperim cheltuielile necesare cu generatorul de încălzire şi am solicitat scoaterea din rezervele de stat a acestor elemente”, a spus prefectul.

Refugiaţii ucraineni care intră în România prin Punctul de Trecere a Frontierei de la Siret din judeţul Suceava sunt primiţi cu alimente. Cceştia primesc sandwich-uri, banane, dulciuri, apă sau un ceai cald. Zeci de oameni s-au mobilizat pentru sprijinirea ucrainenilor care părăsesc ţara în urma invaziei armatei ruseşti.

De asemenea, refugiații primesc transport gratuit până la Suceava, În multe cazuri, ucrainenii, în special femei şi copii, sunt cazaţi în locuinţele sucevenilor, la pensiuni sau hoteluri din zonă, dar şi biserici.

Echipajele de prim ajutor ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă din Suceava, mobilizate la fața locului, sunt pregătite să acorde sprijin oricărui refugiat care are nevoie. Totodată, în imediata vecinătate a Vămii Siret a fost amplasat un cort de prim ajutor.

Peste 700 de persoane din Ucraina au trecut în ultimele 24 de ore Dunărea cu bacul la Isaccea, pentru a evita războiul din ţara lor. Aceștia au fost întâmpinaţi de rude, prieteni şi autorităţile tulcene, care le-au oferit ceai cald.

Cei care trec acum Dunărea cu bacul au stat toată noaptea în frig, pe malul celălalt şi bănuim că sunt înfriguraţi. O să aducem şi porţii de mâncare. Cei care nu au avut un mijloc de transport, adică aproximativ 15 persoane, au fost cazaţi într-un centru pe care-l avem pregătit. Toată lumea este implicată. Primim foarte multe telefoane de la oameni din ţară care doresc să-i ajute. Azi-noaptea au trecut 700 de persoane, majoritatea cu maşinile personale, a declarat pentru AGERPRES primarul oraşului Isaccea, Anastase Moraru.

Peste 3.000 de refugiaţi din Ucraina ar putea fi cazaţi în diverse locuri din judeţul Maramureş, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Ionel Bogdan.

Am pregătit o serie de măsuri. Este pregătită o tabără de refugiaţi începând cu astăzi (vineri n.red.), pe stadionul municipal Sighetu Marmaţiei, unde vor fi instalate corturi de către ISU. Practic, această zonă va fi o zonă de triere, urmând ca refugiaţii care vor veni şi vor cere azil politic în România să fie duşi spre spaţiile de cazare adecvate. Vom asigura toată infrastructura necesară. Consiliul Judeţean va finanţa tot ceea ce înseamnă partea de alimentaţie, îmbrăcăminte, medicamente, produse de igienă şi aşa mai departe, inclusiv cazarea. (…) Au fost identificate peste 3.000 de locuri de cazare în judeţ, a spus Ionel Bogdan.

Din fondul de rezervă a fost pregătită suma de 5 milioane de lei pentru logistica necesară posibililor refugiaţi din Ucraina.

La nivelul Consiliului Judeţean am pregătit un fond de rezervă de 5 milioane lei pe care vom putea să-l utilizăm în această perioadă de criză şi sunt convins că dacă resursele nu vor fi suficiente, Guvernul va sprijini şi el. (…) Vreau să vă spun că de ieri până astăzi au fost evaluate toate resursele de care avem nevoie în această perioadă, astfel încât să putem primi refugiaţii din Ucraina. Este foarte important ca România, Maramureşul să sprijine refugiaţii – copiii, familiile, nepoţii – care în această perioadă trec graniţa în România, a mai spus Ionel Bogdan.

Acesta a subliniat că la nivelul CJ a fost formată o celulă de criză în contextul situaţiei din Ucraina. ISU Maramureş a precizat că are posibilitatea să pună la dispoziţie în caz de necesitate 33 de corturi pentru refugiaţi în care se poate efectua trierea, servi masa sau alte activităţi impuse de situaţie. Aeroportul Internaţional Maramureş (AIM) a confirmat că poate deservi zboruri militare, medicale sau charter în caz de necesitate.

ISU Neamţ a trimis la Suceava personal şi o tabără mobilă care va fi pusă la dispoziţia refugiaţilor din Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei, Irina Popa.

Tabăra mobilă este compusă din trei containere identice şi o bucătărie rulantă auto, care poate fi utilizată în situaţiile în care se impune dislocarea cât mai aproape de locul unui eveniment de amploare. Bucătăria rulantă auto poate asigura prepararea porţiilor de mâncare pentru persoanele din tabără,.

În fiecare container sunt 10 corturi destinate cazării persoanelor, un cort care poate fi folosit ca bucătărie sau sală de mese, 10 sisteme de climatizare, un sistem de iluminat, 67 de paturi pliante cu saci de dormit şi 10 seturi de mese cu bănci.

Tabăra mobilă poate asigura cazarea a 201 persoane afectate de diferite situaţii de urgenţă sau cazarea personalului propriu în misiuni speciale pentru perioade lungi de timp, dar şi facilităţi de asigurare a hranei pe o perioadă de mai multe săptămâni.