Evenimentele interne ale anului 2025
Un an politic agitat / Reforme, austeritate și proteste / Rahova... Paltinu... sau dezastre care puteau fi evitate / Cu toate frontierele în Schengen / Marea sfințire a Catedralei Naționale de la București / Performanțe în sport
Roxana Vasile, 03.01.2026, 11:37
Un an politic agitat
La 1 ianuarie 2025, Klaus Iohannis era, încă, președintele României, deși îşi încheiase, deja, al doilea şi ultimul mandat la care mai avea dreptul. Iar executivul era format din PSD, PNL și UDMR. Aceasta, deși, în 2024 fuseseră programate toate tipurile de alegeri – europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale, iar românii păreau că doresc o schimbare. Anularea, în plină desfășurare, a prezidențialelor din decembrie 2024, din cauza unui presupus amestec al Rusiei în favoarea independentului suveranist Călin Georgescu, pe primul loc în preferințele electoratului, a bulversat, însă, profund viața politică autohtonă. Odată cu anularea scrutinului, Curtea Constituțională a decis că președintele Iohannis, deși ar fi trebuit să plece acasă pe 21 decembrie 2024, poate rămâne în funcție până la alegerea unui succesor.
La jumătatea lunii februarie 2025, el și-a anunțat, însă, demisia, motivând că vrea să evite o criză pe care ar fi putut-o genera suspendarea sa din funcție, procedură inițiată de opoziția naționalistă și aflată pe ultima sută de metri în Parlament. Potrivit Constituției, locul de președinte interimar al țării a fost luat de președintele de atunci al Senatului, Ilie Bolojan.
Între timp, prezidențialele au fost reprogramate în două tururi, pe 4 și pe 18 mai 2025. Campania electorală a fost caracterizată de instabilitate politică și proteste împotriva anulării scrutinului din decembrie, iar lui Călin Georgescu i-a fost interzis să candideze din nou, pe numele său fiind deschise mai multe dosare penale. A candidat, în schimb, liderul partidului naționalist AUR, George Simion, dar nu a avut succesul pe care îl sconta în siajul lui Călin Georgescu – turul doi, din 18 mai, a fost câștigat de primarul Bucureștiului, independentul pro-european Nicușor Dan, care a devenit, cu peste 53% din voturi, noul președinte al României.
La aproximativ o lună după prezidențiale, a luat naștere și o nouă coaliţie guvernamentală alcătuită din aceleași formațiuni la putere până atunci – PSD, PNL și UDMR – cărora li s-a alăturat USR, anterior în opoziție. Iar liberalul Ilie Bolojan a devenit prim-ministrul unui cabinet pe care, în doar o jumătate de an de existență, nu l-au ocolit scandalurile. Unul din vicepremieri, omul de afaceri Dragoş Anastasiu, a demisionat pe fondul acuzaţiilor de implicare, în trecut, într-un dosar de corupţie, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a demisionat din cauza neclarităților legate de studiile sale universitare, iar cel al Educației, Daniel David, a decis să părăsească echipa guvernamentală chiar înainte de Crăciun.
Să mai spunem și că, rămas vacant după prezidențiale, fotoliul la Primăria Generală a Capitalei a fost ocupat de liberalul Ciprian Ciucu, în urma unor alegeri locale parțiale organizate pe 7 decembrie.
Reforme, austeritate și proteste
După încheierea tuturor tipurilor de alegeri din 2024 și 2025, programul de guvernare cu care cabinetul condus de Ilie Bolojan a plecat la drum, în iunie 2025, a fost elaborat ca răspuns la criza fiscal-bugetară cu care românii au aflat, între timp, că se confruntă. Obiectivul principal este, și la ora actuală, redresarea bugetului de stat prin scăderea celui mai mare deficit din Uniunea Europeană. Ca urmare, începând din vara trecută, între multe altele, Executivul a mărit cotele de TVA, a crescut accizele la combustibil, seniorilor cu pensii de peste 3.000 de lei (echivalentul a circa 600 de euro) le sunt opriți 10% pentru asigurările de sănătate, norma cadrelor didactice a crescut, iar numărul burselor școlare sau studențești a fost redus. S-a stabilit reducerea cu 10% a cheltuielilor în administraţia centrală, iar în cea locală – reducerea numărului de posturi cu 30%. În paralel, au fost decise impozite şi taxe locale noi, aproape duble, pe care populația le are de achitat din 2026. Tot pentru economii la buget, guvernul PSD-PNL-USR-UDMR a reușit să își asume răspunderea în Parlament pentru reforma pensiilor speciale ale magistraților – jalon în PNRR, printr-o lege care prevede o diminuare a privilegiilor acestora. Aproape în paralel cu discuțiile despre statutul privilegiat al judecătorilor și procurorilor la pensionare, care au ostilizat o bună parte a românilor împotriva acestei bresle, un documentar al publicației online Recorder a turnat și mai mult gaz pe foc. Au fost cerute demisii și o nouă reformă în justiție, după ce documentarul a vorbit despre cum ar fi prescrise fapte de corupție.
Rahova… Paltinu… sau dezastre care puteau fi evitate
O serie de evenimente sociale negative majore au marcat românii în 2025. La București, în toamnă, o explozie, cel mai probabil din vina unei companii de distribuție a gazelor naturale, a distrus un bloc de locuințe. 3 persoane au murit, 15 au fost rănite și sute au rămas fără acoperiș deasupra capului. Pe de altă parte, în sudul țării, peste 100.000 de oameni au rămas, zile bune, fără apă potabilă la robinete, după ce barajul Paltinu, din zonă, a fost golit pentru reparaţii. Criza care a afectat inclusiv sistemul energetic a fost pusă pe seama unor decizii întârziate și a lipsei de coordonare instituțională până la nivel înalt. Să amintim și de inundațiile catastrofale din vară cauzate de precipitații abundente în judeţele Suceava şi Neamț, din nord-estul României. În Suceava, cel mai greu încercat, 3 oameni au murit şi peste 2.500 au fost afectați. Aproximativ 600 de case au fost distruse sau avariate, maşini au fost luate de ape, au fost pagube majore la infrastructura rutieră, electrică și la reţeaua de apă şi canalizare.
Cu toate frontierele în Schengen
La 1 ianuarie 2025, frontiera externă a spațiul european de liberă circulație s-a modificat complet, odată cu aderarea României și Bulgariei la Schengen și cu frontierele terestre. Cu cele aeriene și maritime erau, deja, din martie 2024. Se intra, astfel, în sfârșit, în normalitate, deoarece România îndeplinea de mai bine de un deceniu condiţiile tehnice pentru a fi membru Schengen.
Marea sfințire a Catedralei Naționale de la București
26 octombrie 2025 a fost ziua marii sfințiri a Catedralei Naționale de la București. A reprezentat punctul culminant al evenimentelor prin care Biserica Ortodoxă, majoritară, a celebrat 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei și 100 de ani de la ridicarea la rang de Patriarhie. Simbol al identității naționale și spirituale a românilor, Catedrala este una din cele mai mari din lumea ortodoxă, deține cel mai mare iconostas de pe mapamond sau cea mai mare colecție interioară de picturi în mozaic.
Performanțe în sport
Pentru România, 2025 a fost unul din cei mai buni ani din ultimele trei decenii la sporturi individuale. David Popovici a cucerit aurul la Mondialele din Singapore atât la 100 metri liber, cât și la 200 metri liber. Halterofila Mihaela Cambei a obținut aur pe linie (smuls, aruncat, total) la Europenele de seniori de la Chișinău, iar la Mondiale, în Norvegia, a cucerit aurul la stilul smuls, cu un nou record european. La stilul aruncat a cucerit argintul, la fel ca la total. Și gimnasta Ana Bărbosu a obținut nu mai puțin de 4 medalii la Campionatele Europene de la Leipzig: una de aur, una de argint și două de bronz. În sporturile de echipă, canotajul românesc nu și-a dezmințit nici în 2025 valoarea, tenisul de masă s-a menținut la un nivel ridicat, iar naționala de fotbal se află în play-offul pentru Mondiale.
