Retrospectiva evenimentelor săptămânii 22.03 – 28.03.2026

Sumar: Ordonanță de urgență la București, după o lună de război în Orient; Ipoteză: români în Ormuz; Minerii s-au întors la București; Basarabia, 108; Fotbal: vară liniștită pentru români, care stau acasă în timpul Cupei Mondiale

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 28.03.2026, 11:30

Ordonanță de urgență la București, după o lună de război în Orient

Guvernul de la București a adoptat, joi, ordonanţa de urgență prin care instituie, până la jumătatea anului, stare de criză pe piaţa carburanţilor şi impune plafoane şi restricţii, cu ținta declarată de a atenua explozia preţurilor provocată de noul război din Orientul Mijlociu, declanșat la sfârșitul lunii februarie.

De la 1 aprilie, timp de trei luni, pentru companiile din domeniul petrolier adaosul comercial va fi limitat la valoarea medie înregistrată anul trecut. Agenţii economici care vor aplica adaosuri comerciale peste nivelul permis vor fi sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 0,5 şi 1% din cifra de afaceri realizată în 2025. Operatorii economici trebuie să reducă de la 8 la 2 procente conţinutul de biocarburant din benzină. Exportul de motorină se poate face doar cu avizul ministerelor Economiei şi Energiei. Fără aceste avize, firmele vor primi amenzi calculate între 5 şi 10% din cifra de afaceri şi li se vor confisca bunurile rezultate din exporturi. Guvernații susțin că acest pachet de măsuri are ca principii partajarea costurilor între executiv, mediul privat şi cetăţeni şi adoptarea unor soluţii cu efecte colaterale minime în piaţă, transparente şi uşor de aplicat.

Cea mai importantă pe o piaţă este competiţia, iar ca să rezolvi o problemă de criză ar trebui să tai din ce încasează statul, respectiv accize sau Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) – afirmă, în replică, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România, Laurenţiu Urluescu. E o opinie împărtășită și de analiști economici intervievați de Radio România. Confederaţiile sindicale reprezentative au refuzat să participe la reuniunea destinată tocmai acestei teme, a Consiliului Naţional Tripartit de Dialog Social, unde s-ar fi întâlnit cu decidenții politici și cu reprezentanții patronatului. Liderii sindicali acuză guvernul că mimează consultarea partenerilor sociali și cer, la rândul lor, reducerea TVA şi a accizelor la combustibili.

Ipoteză: români în Ormuz

Premierul Ilie Bolojan a precizat că România ar putea participa la misiuni de deminare în Strâmtoarea Ormuz, acum strangulată de război, însă numai după ce se ajunge la un armistiţiu între protagoniști: Statele Unite și Israelul, pe de-o parte, Iranul, pe de alta. În prezent, se fac doar analize şi se discută despre cum s-ar putea implica efectiv Bucureștiul în acest demers – a explicat, la Radio România, ministrul Apărării, Radu Miruţă, cel care anunţase, primul și cam singur, că oamenii din subordinea sa ar putea participa la detensionarea situaţiei din strâmtoare cu informaţii și cu personal priceput la deminarea marină.

Minerii s-au întors la București

Câteva sute de mineri de pe Valea Jiului  au protestat, marți, în faţa clădirii guvernului, nemulţumiţi de pierderea locurilor de muncă şi de faptul că, în plină criză energetică mondială, noul contract colectiv de muncă nu a fost încă semnat. Ei cer intervenţia autorităţilor şi renegocierea termenelor pentru închiderea mineritului, asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, convenit de guvernanții de la București cu Comisia Europeană. Jandarmeria a folosit gaze lacrimogene, după ce unii manifestanți au forţat gardurile care împrejmuiau zona adunării publice. Altminteri, mediatizarea protestului a fost aproape neînsemnată. Minerii de azi nu mai înseamnă aproape nimic la București, unde, în anii 1990, înaintașii lor veneau frecvent, fie ca să reprime violent opoziția față de regimul de stânga imediat post-comunist, fie cu scopul declarat de a răsturna guvernele ale căror politici sociale le displăceau.

Basarabia, 108

Premierul Ilie Bolojan a amintit că, pe 27 Martie, s-au împlinit 108 ani de la Unirea cu România a Basarabiei (provincie cu populație majoritar românească aflată, mai bine de un secol, sub ocupația imperiului țarist – n. red.) – moment istoric pe care l-a numit „prima piatră de temelie a reîntregirii naţionale”, la sfârșitul Primului Război Mondial. Șeful guvernului a depus coroane de flori la mormintele de la Mănăstirea Cernica, lângă București, ale câtorva dintre artizanii Unirii din 1918, care, în 1940, când România a cedat Basarabia, în urma unui ultimatum emis de Uniunea Sovietică stalinistă, au reușit să se refugieze din calea ocupanților. Aceștia au ajuns, în cele din urmă, în închisorile regimului comunist din România, instalat, după Al Doilea Război Mondial, de trupele sovietice de ocupație.

„Dumnezeu să-i odihnească în pace pe martirii şi eroii neamului nostru!” – a scris Ilie Bolojan într-o postare pe rețelele de socializare. Pe cea mai mare parte a teritoriilor românești răsăritene anexate de ruși acum 86 de ani a fost constituită actuala Republică Moldova.

Fotbal: vară liniștită pentru români, care stau acasă în timpul Cupei Mondiale

Echipa naţională de fotbal a României a ratat, din nou, calificarea la Cupa Mondială, după ce a fost învinsă de Turcia cu scorul de 1-0, joi seara, în deplasare, la Istanbul, în semifinalele barajului de calificare la turneul final din 2026, găzduit de Statele Unite, Canada și Mexic. Presa sportivă de la București  afirmă că acest eșec e un capăt de drum și un sfârșit de carieră pentru altfel respectatul selecționer octogenar Mircea Lucescu, multiplu campion național în România, Turcia și Ucraina și câștigător al Cupei UEFA, cu Galatasaray, tot din Istanbul. Lucescu era selecționer și în 1984, când România s-a calificat, în premieră, la Campionatul European, organizat în Franța. Pe atunci, la turneul final continental participau numai opt echipe. Și tot presa scrie că succesorul cel mai probabil al lui Lucescu e fostul mare internațional Gheorghe Hagi (61 de ani), singura personalitate din fotbalul românesc cu palmares de campion național și ca jucător, și ca antrenor, și ca președinte-fondator de club. Ultima Cupă Mondială la care a participat România a fost cea din 1998.