Retrospectiva săptămânii 01 – 07.02.2026
Prioritățile autorităților de la București/ Nemulțumiri și proteste / Pedepse mai mari pentru femicid/ Acuzaţii respinse/ România la Jocurile Olimpice de iarnă
Leyla Cheamil, 07.02.2026, 10:16
Prioritățile autorităților de la București
În Parlamentul de la București a început o nouă sesiune. Coaliţia de guvernare formată din PSD, PNL, USR și UDMR se concentrează asupra adoptării bugetului de stat, reformei în administraţie şi măsurilor de relansare economică. Liderul PSD Sorin Grindeanu estimează că proiectul de buget va fi prezentat spre finalul lunii şi se arată convins că se vor găsi resurse pentru măsurile de sprijinire a categoriilor vulnerabile susţinute de social-democraţi. Liberalii sunt de părere că au generat mereu stabilitate în cadrul coaliţiei şi ar fi de acord cu măsurile sociale propuse de PSD, însă acestea nu pot fi aplicate dacă nu există bani, după cum a afirmat preşedintele Senatului, Mircea Abrudean. Pe de altă parte, opoziţia parlamentară a depus la Senat trei moţiuni simple. AUR a denunţat acordul între UE şi Mercosur, în timp ce grupul parlamentar „Pace – Întâi România” vizează activitatea şi unele declaraţii ale ministrului apărării, Radu Miruţă, precum şi Educaţia. Cele trei documente vor fi dezbătute şi votate în şedinţa de plen din 9 februarie.
Ca priorităţi pentru actuala sesiune parlamentară, AUR va susţine o iniţiativă de indexare a pensiilor şi a alocaţiilor cu rata inflaţiei, dar şi un proiect de eliminare a impozitului pentru prima locuinţă. În şedinţa de guvern, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a prezentat măsurile prevăzute în pachetul de relansare economică. Nazare a precizat ca sunt modernizate instrumentele de susţinere a companiilor, introducând noi concepte şi noi moduri de finanţare, astfel încât România să îşi crească nivelul de competitivitate şi şansele de a atrage investiţii străine şi de a dezvolta investiţii mari româneşti. Premierul liberal Ilie Bolojan a transmis că perioada dificilă de ajustare bugetară s-a încheiat şi România intră în faza de relansare economică.
Nemulțumiri și proteste
Sindicaliștii din învățământul românesc au protestat, miercuri, în faţa sediului Guvernului. Ei acuză măsurile adoptate de Executiv, fiind nemulţumiţi mai ales de creşterea normei didactice şi de diminuarea sumelor pentru așa-numita plată cu ora. Potrivit reprezentanţilor celor trei sindicate participante, la protest au luat parte aproximativ 4.000 de persoane, inclusiv studenți. Aceștia nu sunt de acord cu măsurile de austeritate adoptate anul trecut, care au dus la diminuarea fondului de burse şi la eliminarea anumitor reduceri la transportul local şi feroviar. Nemulțumiți sunt și primarii. Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit, la București, cu o delegaţie a primarilor din ţară, în pregătirea bugetului de stat pe 2026. Discuţiile au avut loc şi în contextul în care numeroşi edili au criticat reforma în administraţie, care implică reduceri importante de cheltuieli. Primarii au mai discutat şi despre finanţarea proiectelor din PNRR, a celor din programul naţional „Anghel Saligny” de modernizare a comunităților locale şi i-au prezentat premierului problemele cu care se confruntă la nivel administrativ.
Pedepse mai mari pentru femicid
Senatul de la București a adoptat cu majoritate de voturi proiectul de lege privind prevenirea şi combaterea femicidului şi a violenţelor care îl preced. Iniţiată de un grup de peste 250 de parlamentari din întreg spectrul politic, legea asigură protecţie reală pentru orfanii femicidului, recunoscuţi ca victime directe, cu măsuri de ocrotire imediată, şi stabileşte pedepse agravante atunci când violenţa are loc în prezenţa minorilor. Potrivit proiectului, „femicidul este uciderea cu intenţie a unei femei, precum şi moartea unei femei survenită ca urmare a loviturilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte, ori a altor infracţiuni săvârşite cu violenţă, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o terţă parte”.
Acuzații respinse
Oficialii europeni au respins acuzaţiile de cenzură formulate într-un raport realizat de experţii Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din Congresul Statelor Unite ale Americii. Documentul susţine că Executivul de la Bruxelles ar fi exercitat presiuni asupra marilor platforme online, precum TikTok, Meta sau Google, pentru a elimina sau limita anumite tipuri de conţinut politic. Autorii raportului afirmă că aceste acţiuni ar fi avut efecte asupra dezbaterii publice şi asupra unor procese electorale din mai multe state membre ale Uniunii, printre care şi România. Decizia de anulare a alegerilor prezidenţiale din România, din 2024, a fost un act juridic intern de protecţie a ordinii constituţionale, a afirmat preşedintele ţării, Nicuşor Dan. Potrivit acestuia, hotărârea Curţii Constituţionale a României s-a fundamentat pe documentele care indicau, fără echivoc, denaturarea egalităţii de şanse între candidaţi şi vicierea masivă a campaniei electorale de către un singur candidat, prin utilizarea netransparentă şi ilegală a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale, precum şi prin finanţarea nedeclarată a campaniei electorale, inclusiv în mediul online. Dan a subliniat că însăşi platforma TikTok a admis că a identificat mai multe reţele de influenţă ascunsă, că a prevenit şi eliminat zeci de mii de conturi şi interacţiuni false şi a interzis sute de conturi care imitau candidaţi la preşedinţie.
România la Jocurile Olimpice de iarnă
România este reprezentată la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano Cortina de 29 sportivi calificați în discipline precum schi alpin, sărituri cu schiurile, schi fond, snowboard, biatlon, bob, patinaj artistic și sanie. Jocurile se desfășoară între 6 februarie și 22 februarie. Unul dintre purtătorii torței olimpice a fost românul Cristi Chivu, actualul antrenor al echipei de fotbal Inter Milano. De-a lungul Jocurilor, România a cucerit o singură medalie, în anul 1968.
