Retrospectiva săptămânii 14-20.12.2025

Sumar: Președintele României, Nicușor Dan, prezent la reuniuni europene; Decizii financiare ale coaliţiei de guvernare; Moțiunea de cenzură la adresa Guvernului, respinsă; Revoluția anticomunistă din 1989 a început la Timișoara

Leyla Cheamil, 20.12.2025, 11:00

Președintele României, Nicușor Dan, prezent la reuniuni europene

Subiectul cel mai important, pentru România, la Consiliul European este discuţia despre Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, adică despre bugetul Uniunii Europene, a transmis șeful statului român, Nicuşor Dan. Prezent la Bruxelles, el a precizat că joi a fost prima discuţie pe această temă şi că va continua pe întreg parcursul anului 2026.

Pe agenda reuniunii au mai fost programate dezbateri strategice privind Ucraina. De altfel, liderii Uniunii Europene au convenit să ajute această ţară cu 90 de miliarde de euro printr-un împrumut cu dobânzi plătite din bugetul european, pentru a-şi finanţa efortul de război împotriva Rusiei. Ucraina va returna banii în momentul în care Moscova va plăti despăgubiri de război. A fost soluţia de compromis a europenilor pentru nevoile financiare urgente ale Kievului, în lipsa unui acord privind folosirea activelor ruseşti îngheţate în Europa în sprijinul Ucrainei.

Miercuri, tot la Bruxelles, președintele Nicuşor Dan a participat la reuniunea liderilor din statele UE şi din Balcanii de Vest, ce a marcat importanţa relaţiei lor politice şi economice, în special în contextul geopolitic actual. Anterior, marți și miercuri, preşedintele României a făcut o vizită la Londra, unde a fost primit, la Palatul Buckingham, de Regele Charles al III-lea al Marii Britanii și s-a întâlnit cu români din Regatul Unit şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri român şi britanic. Nicușor Dan a declarat că va încuraja investiţii care aduc în România tehnologie de ultimă generaţie, noi locuri de muncă bine plătite şi care, prin creşterea producţiei interne, vor ajuta la reducerea deficitului comercial.

Înainte de Londra, liderul de la București s-a aflat la Helsinki, unde a participat la Summitul statelor Uniunii Europene de pe Flancul de Est. Discuţiile s-au concentrat pe modalităţile practice prin care poate fi crescut gradul de pregătire în domeniul apărării, cum poate fi protejată populaţia şi descurajată orice intenţie agresivă din partea Rusiei.

Decizii financiare ale coaliţiei de guvernare

Coaliţia PSD-PNL-USR-UDMR la guvernare în România a convenit, miercuri, asupra creşterii salariului minim pe economie de la 1 iulie anul viitor. Acesta ar urma să ajungă la 4.325 de lei (aproximativ 865 de euro). Decizia măririi salariului minim nemulţumeşte, însă, atât sindicatele, cât şi patronatele. În timp ce reprezentanţii angajaţilor cer ca majorarea să fie aplicată chiar de la 1 ianuarie, voci din mediul de afaceri susţin, în schimb, că măsura nu este oportună deloc în 2026, din cauza situaţiei economice. Câteva mii de membri ai celor patru mari confederaţii sindicale la nivel naţional au protestat, joi, în Bucureşti şi i-au solicitat preşedintelui ţării, Nicuşor Dan, să medieze conflictul cu Guvernul. Nemulţumirile nu sunt legate doar de nivelul salariului minim, ci şi de celealte decizii luate în ultima perioadă sau anunţate pentru anul viitor. Coaliţia de guvernare a mai stabilt reducerea cu 10% a cheltuielilor administraţiei centrale, fără a afecta nivelul salariilor de bază, reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori şi deputaţi, precum şi a nivelului subvenţiilor încasate de partidele politice.

Moțiunea de cenzură la adresa Guvernului, respinsă

Guvernul premierului liberal Ilie Bolojan a supraviețuit, luni, în Parlament, unei noi moţiuni de cenzură, deoarece opoziţia populistă nu a reuşit să adune cele 232 de voturi necesare pentru ca Executivul să fie demis. Opoziția a criticat Guvernul pentru că nu ar fi gestionat corespunzător domenii precum justiţia, sănătatea, educaţia sau administraţia publică.

Premierul Bolojan a respins toate acuzaţiile, precizând că măsurile de reformă erau necesare, altfel, România pierdea încrederea pieţelor financiare. Pe de altă parte, moţiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, de la USR, a fost adoptată de Senat, inclusiv cu sprijinul parlamentarilor PSD, deşi fac parte din coaliţia la putere. Semnatarii au cerut demisia Dianei Buzoianu, din cauza întreruperii alimentării cu apă în mai multe localităţi din sudul țării, pe fondul golirii unui baraj din zonă. Aceasta a respins acuzaţiile.

Miercuri, populiştii din Alianţa pentru Unirea Românilor au depus la Senat o moţiune simplă care vizează activitatea ministrului de Interne, Cătălin Predoiu. Semnatarii critică menţinerea prelungită a conducerilor interimare ale inspectoratelor de poliţie şi ceea ce ei consideră a fi ingerinţe în concursurile pentru funcţii de conducere.

La Camera Deputaţilor, AUR a depus o moţiune simplă şi împotriva ministrului Justiţiei, Radu Marinescu, în care semnatarii denunţă ceea ce ei numesc „un eşec managerial major în asigurarea unui act de justiţie eficient, previzibil şi echitabil’. Cele două moțiuni vor fi votate luni.

În stradă, în Capitală, au continuat protestele împotriva miniştrilor Cătălin Predoiu şi Radu Marinescu, a şefului DNA, Marius Voineag, şi a şefei instanţei supreme, Lia Savonea. Manifestanţii cer modificarea legilor justiţiei, învocând disfuncţionalităţi recent prezentate într-un documentar jurnalistic. Ei critică, de asemenea, soluţia propusă de premier de a forma un grup de lucru la guvern care să ia în discuţie problemele din justiţie, considerând că aceasta doar amână o rezolvare reală.

Revoluția anticomunistă din 1989 a început la Timișoara

La Timişoara  au început, marţi, manifestările în memoria victimelor din zilele Revoluţiei anticomuniste din 1989 şi în onoarea celor care au luptat pentru libertate în urmă cu 36 de ani. Timp de cinci zile au fost programate acţiuni de rememorare a evenimentelor pornite în oraş, care au dus la căderea regimului comunist. Consilierii locali şi judeţeni s-au reunit în şedinţe festive la care au fost invitaţi să participe şi reprezentanţi ai asociaţiilor de revoluţionari. La Opera din Timişoara au avut loc expoziţii, lansări de carte, concerte şi proiecţia unui film tematic, momente de reculegere şi un marş sub sloganul, deja consacrat, „Eroii nu mor niciodată”. Miercuri, a fost zi de doliu în memoria eroilor martiri ai Revoluţiei.