9 Mai – sărbătoare triplă în România
Pentru români, data de 9 Mai are o semnificaţie multiplă
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 10.05.2018, 12:15
9 Mai este,
mai întâi, Ziua Independenţei de Stat. Proclamată în Parlament, în 1877, şi
apărată pe front, aceasta a marcat despărţirea de puterea suzerană din epocă,
Imperiul Otoman, şi a devenit piatra de temelie a României moderne, pe care
aveau s-o construiască regii Carol I şi Ferdinand. Dinastia şi-a legat destinul
şi de victoria Naţiunilor Unite asupra Germaniei naziste. Istoricii spun că
decizia ultimului rege, Mihai I, de a scoate, în ’44, România din alianţa cu
Hitler şi de a o readuce alături de aliaţii tradiţionali, anglo-americanii, a
scurtat cu cel puţin şase luni al doilea război mondial în Europa. Condamnaţi
de comunismul postbelic la teroare, umilinţă şi sărăcie, românii pot acum, graţie revoluţiei din 1989 şi admiterii în Uniunea
Europenă, în 2007, să celebreze, ca pe propria lor sărbătoare, Ziua Europei.
Aceasta marchează, deopotrivă, capitularea nazismului, în 1945, şi declaraţia
prin care, în 1950, ministrul francez de Externe, Robert Schumann, lansa proiectul
Uniunii Europene de azi.
La recepţia organizată miercuri, preşedintele Klaus Iohannis a deplâns faptul că sunt la Bucureşti politicieni
care pun sub semnul întrebării rolul şi relevanţa Uniunii, omit cu bună ştiinţă
beneficiile apartenenţei la acest proiect şi sugerează că României i-ar fi mai
bine în afara familiei europene. Klaus Iohannis: Ceea ce nu spun însă aceşti
politicieni este că fără democraţie, fără stat de drept, fără legi corecte nu
există prosperitate şi bunăstare pentru majoritatea cetăţenilor. Ar exista doar
privilegii pentru un grup restrâns aflat la putere.
Într-un comunicat,
şi premierul Viorica Dăncilă afirmă că România crede în proiectul european şi
acţionează pentru susţinerea şi pentru dezvoltarea acestuia. Nivelul de trai al
românilor a crescut constant după aderarea ţării la Uniune, acum 11 ani, spune şi
şefa reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Cristea. Ea adaugă,
însă, că România trebuie să depună în continuare eforturi pentru ridicarea Mecanismului
de Cooperare şi Verificare, prin care Bruxellesul monitorizează situaţia din
justiţia românească.
Angela Cristea: România a intrat în linie
dreaptă, este pe sprintul de final până la închiderea acestui MCV, dar, sigur,
contează foarte mult să continue progresele pe care le-a înregistrat în anii
anteriori şi să nu se oprească. Un alt dosar care nu este închis este dosarul
aderării la Zona Schengen. Aici România îndeplineşte toate condiţiile, este
vorba de o decizie politică, deci, dacă vreţi, efortul pe care are nevoie să îl
facă România este mai degrabă unul diplomatic. Şi al treilea dosar încă nefinalizat
este cel al aderării la Zona Euro. Este şi dosarul cel mai complex şi salutăm
desigur decizia României de a avea o dată ţintă pentru aderare, 2024. Şefa
reprezentanţei de la Bucureşti a precizat că executivul comunitar este hotărât
să sprijine România, inclusiv cu fonduri europene, pentru aderarea la Zona
Euro.
