Acum 97 de ani, Unirea Basarabiei cu România

Vizite oficiale reciproce şi simultane, concerte ale artiştilor români la Chişinău şi ale celor din Rep. Moldova la Bucureşti, la aniversarea a 97 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania.

Bogdan Matei, 27.03.2015, 13:17

Pe 27 martie 1918, spre sfârşitul primul război mondial, pe fondul disoluţiei imperiului ţarist muribund şi al haosului provocat de revoluţia bolşevică, Sfatul Ţării, Legislativul de la Chişinău, decidea unirea cu Patria a Basarabiei, provincie cu populaţie majoritar românească aflată mai bine de un veac sub ocupaţie rusească.

Apartenenţa celor mai estice teritorii la Regatul României n-a durat decât 22 de ani. În vara lui 1940, Basarabia avea să fie reanexată de Moscova revanşardă, în urma unui ultimatum al dictatorului sovietic Stalin. A urmat o nouă jumătate de secol de ocupaţie, mult mai apăsătoare sub regim bolşevic decât aceea de pe vremea ţarilor. Nordul şi sudul Basarabiei au fost transferate Ucrainei sovietice. De pe teritoriul rămas, pe care a fost creată aşa-numita republică socialistă sovietică moldovenească, sute de mii de autohtoni s-au refugiat în România micşorată. Alte zeci de mii, consideraţi indezirabili, au fost deportaţi în Siberia sau Kazahstan. În locul lor, ocupanţii au adus colonişti recrutaţi din întregul Imperiu Roşu.

Pe 27 august 1991, când, după eşecul puciului neo-comunist de Moscova, Chişinăul îşi proclama independenţa, etnicii români mai însumau doar două treimi din populaţia Republicii Moldova. Bucureştiul a fost prima capitală din lume care, în aceeaşi zi, recunoştea statalitatea noului său vecin. În virtutea comuniunii de limbă, istorie şi cultură, România a fost cel mai consecvent şi energic avocat al suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova – periclitate de amestecul continuu al Moscovei şi de separatismul pro-rus din Transnistria -, precum şi al aspiraţiilor europene ale Chişinăului.

Sprijinul României a fost reiterat, la unison, şi joi, de preşedintele Klaus Iohannis, premierul Victor Ponta, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la întâlnirile de la Bucureşti cu preşedintele Parlamentului din Republica Moldova, Andrian Candu. La rându-i, acesta a declarat: “Procesul de asociere şi de integrare în Uniunea Europeană este un proces ireversibil şi fără tăgadă, e o soluţie fără vreo altă alternativă. E ceea ce îşi doresc foarte mult cetăţenii Republicii Moldova ca să devină şi ei membri ai familiei UE, alături de România, şi contăm foarte mult pe sprijinul României, sprijinul Guvernului, sprijinul Parlamentului, să reuşim acest proces ireversibil să-l accelerăm”.

Instalată în 2009, actuala administraţie pro-occidentală de la Chişinău a încheiat anul trecut acorduri de asociere şi liber-schimb cu Bruxellesul şi speră ca republica să devină membră a UE în 2020. Când, după o formulă consacrată în cancelariile diplomatice, cele două state româneşti şi cetăţenii acestora se vor regăsi în acelaşi spaţiu al libertăţii, democraţiei şi prosperităţii.