Apel la dialog transatlantic
Donald Trump amenință cu introducerea de taxe vamale împotriva oricărei ţări care se opune preluării Groenlandei, iar UE analizează măsuri de răspuns.
Corina Cristea, 19.01.2026, 11:40
Efervescență în aceste zile pe axa SUA-Uniunea Europeană, generată de intenția președintelui Donald Trump de a prelua Groenlanda în pofida respingerilor formulate de Danemarca – stat ce administrează insula arctică – și de alte țări europene.
Disensiunile au escaladat după ce liderul de la Casa Albă a ameninţat sâmbătă mai multe ţări – Danemarca, Norvegia, Suedia, Franţa, Germania, Regatul Unit, Olanda şi Finlanda – că le va impune tarife vamale suplimentare până când va fi încheiat “un acord pentru vânzarea completă şi integrală a Groenlandei”. Această suprataxă, de 10%, va deveni efectivă din 1 februarie şi ar putea ajunge la 25% la 1 iunie, a clamat Donald Trump. Țările europene analizează acum posibile măsuri de răspuns.
Liderii UE au anunțat că vor organiza joi un summit de urgenţă pentru a discuta impunerea propriilor tarife, în cazul în care Trump îşi va pune în aplicare amenințarea de a introduce taxe vamale împotriva oricărei ţări care se opune preluării Groenlandei. Uniunea ia în calcul impunerea unor tarife în valoare de 93 de miliarde de euro asupra Statelor Unite sau restricţionarea accesului companiilor americane pe piaţa unică a blocului comunitar.
Măsurile de răspuns ale UE sunt pregătite pentru a oferi Bruxellesului pârghii în discuţiile cu preşedintele american de la Davos, din această săptămână, unde Uniunea speră să ajungă la un anumit compromis.
”Sunt profund îngrijorat de escaladarea declaraţiilor publice dintre partenerii şi aliaţii transatlantici cu privire la evoluţiile recente. Trebuie să reluăm discuţiile între noi, la nivelurile diplomatice corespunzătoare’‘, a transmis, duminică, preşedintele Nicuşor Dan.
Șeful statului a primit în aceeași zi, scrisoarea prin care preşedintele Trump a adresat oficial invitaţia ca România să devină membru al inițiativei sale “Consiliul pentru Pace”. Consiliul ar urma să fie prezidat pe viaţă de Donald Trump şi ar începe să funcţioneze prin a aborda conflictul din Gaza, apoi şi-ar extinde activitatea pentru a se ocupa şi de alte conflicte, conform unei copii a scrisorii şi a unui proiect de cartă obţinute de Reuters. Statele membre ar fi limitate la mandate de trei ani, cu excepţia cazului în care plătesc fiecare câte 1 miliard de dolari pentru a finanţa activităţile consiliului şi pentru a obţine calitatea de membru permanent, se arată în scrisoare. 60 de țări au primit astfel de scrisori, iar guvernele au reacţionat preponderat, cu prudenţă, îngrijorate că acest plan ar putea dăuna activităţii ONU.
Oficiali israelieni şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la componenţa Consiliului pentru Pace, afirmând că aceasta contravine politicii Israelului şi că statul israelian nu a fost consultat în legătură cu structura sa, iar palestinienii au semnalat, la rândul lor, absenţa propriilor reprezentanţi.
