Aplicarea acordului UE-Turcia privind migranţii
Acordul dintre Uniunea Europeană şi Turcia privind returnarea imigranţilor ilegali sosiţi în Europa a început să fie pus în practică.
Roxana Vasile, 05.04.2016, 12:44
Controversatul acord dintre Uniunea Europeană şi Turcia privind returnarea imigranţilor ilegali sosiţi în Europa a început să fie pus în practică. Trei vapoare turceşti au preluat încă din zorii zilei de luni, din insulele Lesbos şi Chios, 202 imigranţi ilegali sosiţi în Grecia după data de 20 martie, care nu au făcut cerere de azil. Între ei: câţiva sirieni; majoritatea – cetăţeni din Pakistan, Iran şi Afganistan. Acţiunea, foarte bine orchestrată şi amplu mediatizată, a fost supervizată de poliţia greacă şi de experţi ai Agenţiei Europene pentru Protecţia Frontierelor Externe (Frontex).
Ajunşi în Turcia, sirienii au fost conduşi la Osmaniye (în sud), într-o tabără de refugiaţi deja existentă, iar restul la Kirklareli (în nord, la frontiera cu Bulgaria), de unde vor fi retrimişi, treptat, în ţările lor natale. În paralel, potrivit acordului de la Bruxelles dintre europeni şi turci, 43 de refugiaţi sirieni, aflaţi până acum pe teritoriul Turciei, au ajuns în Germania şi în Finlanda. Aceasta este prima operaţiune din cadrul acordului semnat de Bruxelles şi Ankara pe 18 martie. Obţinut după negocieri intense, acordul are drept scop să reducă numărul mare de persoane care traversează Marea Egee dinspre Turcia spre Grecia în speranţa de a obţine azil în Uniunea Europeană.
Peste un milion dintre aceşti oameni, între care numeroşi sirieni care fug din calea războiului ce le devastează ţara, au reuşit să ajungă, în 2015, pe insulele greceşti. Or, recentul acord dintre UE şi Turcia prevede returnarea în Turcia a tuturor imigranţilor ilegali sosiţi în Grecia după 20 martie. Sirienii vor fi contabilizaţi separat! Iar acordul prevede ca pentru fiecare sirian retrimis în Turcia să fie primit un altul în Uniunea Europeană, în limita a 72 de mii de locuri.
Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului nu şi-au temperat criticile la adresa acestui acord şi a returnării imigranţilor spre Turcia. Amnesty International s-a declarat îngrijorată de soarta miilor de oameni aflaţi în Grecia în aşteptarea unei decizii în legătură cu cererile lor de azil. Organizaţia germană Pro Asyl a denunţat ceea ce consideră un act ilegal, lipsit de umanitate, iar ong-ul Oxfam – un tratament aplicat refugiaţilor care contravine spiritului legii internaţionale şi autorităţii morale de care Europa a dat, cândva, dovadă. Dar cu refugiaţii şi migranţii sosiţi în Grecia înainte de 20 martie ce se întâmplă?
Autorităţile greceşti au contabilizat circa 50 de mii de persoane blocate în ţara lor după închiderea rutei Balcanilor. În principiu toţi identificaţi şi înregistraţi, ei au vocaţia fie de a fi expulzaţi dacă sunt consideraţi imigranţi economici, fie de a intra în procesul european de relocalizare. Acesta presupune redistribuirea în maximum doi ani, în ţări ale Uniunii Europene, inclusiv în România, a circa 63 de mii de persoane. Până acum, au fost relocalizaţi doar 581 de refugiaţi. România a primit 15 din totalul celor peste 6 mii pe care s-a angajat să îi primească.
