Blocaj politic la Chişinău

România e îngrijorată de criza politică acută din Republica Moldova vecină (ex-sovietică, majoritar românofonă).

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 12.06.2019, 12:15

Creată pe o parte a teritoriilor româneşti
răsăritene anexate de Uniunea Sovietică, în 1940, în urma unui ultimatum,
Republica Moldova a ocupat întotdeauna un loc special pe agenda Bucureştiului.
Când, pe 27 august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic de la Moscova,
Chişinăul şi-a proclamat independenţa, România a fost prima ţară din lume care,
în aceeaşi zi, a recunoscut statalitatea noului său vecin. Apoi, vreme de
aproape trei decenii a fost, politic, diplomatic, financiar, cel mai energic şi
consecvent susţinător al suveranităţii şi integrităţii acestuia, precum şi al
aspiraţiilor sale de integrarea europeană. E, prin urmare, normală şi legitimă
preocuparea produsă în România de blocajul politic fără precedent de la
Chişinău, unde două guverne paralele îşi contestă reciproc legitimitatea şi se
acuză de lovitură de stat.

Parlamentul de la Bucureşti va lua în discuţie
săptămâna viitoare evoluţiile de acolo. După ce s-a consultat cu preşedintele
Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că a fost creată o comisie
din care fac parte toţi factorii de decizie, inclusiv Administraţia
Prezidenţială, ceea ce va permite prezentarea unei poziţii comune asupra situaţiei
din statul vecin. Între timp, autorităţile de la Bucureşti fac apel la calm în
asigurarea unei tranziţii paşnice pentru ieşirea din criză. România consideră
că într-un stat democratic voinţa cetăţenilor, exprimată prin vot şi reflectată
în configuraţia politică a Parlamentului, este singura care asigură un proces
politic legitim.

România vrea să continue parteneriatul strategic pentru
integrarea europeană a Republicii Moldova, care este baza esenţială a relaţiei
bilaterale, şi speră că autorităţile de la Chişinău vor aplica strict acest
parteneriat şi vor continua ferm şi consecvent parcursul european, prin
aplicarea acordurilor de asociere şi de liber-schimb cu Uniunea şi a reformelor
necesare pentru apropierea de Europa. De asemenea, Bucureştiul consideră foarte
important angajamentul clar al Republicii Moldova pentru proiectele de cooperare
derulate cu România.

Ministerul de Externe de la Bucureşti ia în calcul şi
posibile manifestaţii de protest în Republica Moldova şi le recomandă românilor
care călătoresc acolo, mai ales la Chişinău, să evite mulţimile şi să se
informeze din timp unde au loc demonstraţii, pentru a le putea evita.

Între
timp, noua majoritatea parlamentară de la Chişinău, formată din socialişti filoruşi
şi dreapta pro-europeană şi care a instalat cabinetul Maiei Sandu, a adoptat o
serie de acte legislative din aşa-numitul pachet de dezoligarhizare a
ţării, care-l vizează pe omul forte al regimului, Vladimir Plahotniuc. La
rândul său, guvernul în exerciţiu, controlat de Plahotniuc şi condus, nominal,
de Pavel Filip, a organizat o şedinţă a comisiei pentru situaţii excepţionale.
Iar cetăţenii republicii, citaţi de presă, fac haz de necaz şi declară,
textual, avem două guverne, în caz că unul se strică.