Brexit-ul şi românii din Marea Britanie
România trebuie să se asigure că drepturile românilor care lucrează şi trăiesc în Marea Britanie vor fi respectate şi după Brexit.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 28.02.2017, 11:52
În Spania există maşini automate care culeg căpşuni, iar în Statele Unite – care aspiră mere din copaci. Cum roboţii preiau tot mai multe munci în întreaga lume, un oficial de la Londra citat de publicaţia The Guardian sugera, recent, că mii de muncitori est-europeni care lucrează în Marea Britanie ar putea fi înlocuiţi, după Brexit, cu maşini.
În contrapartidă, fostul premier John Major îi recomandă actualei şefe a Guvernului, Theresa May, o abordare cu mai mult „farmec” şi mai puţină „retorică ieftină”, dacă vrea un acord avantajos post-Brexit. Şi alţi politicieni de pe malul Tamisei îşi avertizează propriul Executiv! Mai precis, vor ca lucrătorii din Uniunea Europeană să nu fie folosiţi ca mijloc de negociere cu Bruxelles-ul. Cum muncitorii europeni reprezintă, de pildă, „sângele” Londrei, acestora trebuie să li se garanteze dreptul de a rămâne în Regatul Unit şi după Brexit – spun respectivii oameni politici.
Circa 600.000 de angajaţi din totalul celor 5 milioane din metropolă, adică aproximativ 13%, provin din alte ţări europene, construiesc locuinţe, îngrijesc bolnavi şi bătrâni şi asigură servicii de alimentaţie şi cazare. Cu alte cuvinte, în cazul unor negocieri defectuoase, sectoare precum turismul, construcţiile şi sănătatea riscă să fie împinse în prăpastie, tocmai din cauză că se bazează pe lucrători din Uniunea Europeană. Printre aceştia figurează şi numeroşi români. Or, Bucureştiul vrea să se asigure că drepturile lor vor fi respectate după Brexit – afirmă senatorul social-democrat, Gabriela Creţu, preşedinte al Comisiei de Afaceri Europene. Ea precizează că în Parlamentul român s-au stabilit limite clare de acceptare a unor schimbări de atitudine şi tratament, dar că negocierile cu Londra trebuie purtate de întregul bloc comunitar.
Gabriela Creţu: „Cum facem noi să menţinem selectarea acelora care ne folosesc şi ne trebuie, cu studii care acoperă anumite deficite de pe piaţa noastră a muncii şi cum să facem să limităm accesul celorlalţi? Ori diferenţa era că, atâta vreme cât ţara era membră a Uniunii Europene, trebuia, prin tratate, să recunoască aceleaşi drepturi tuturor, inclusiv drepturi politice. Cea mai mare capacitate de negociere o avem dacă negociem toţi 27 la un loc.” La rândul său, europarlamentarul liberal Theodor Stolojan observă că piaţa muncii din Regatul Unit are şi va avea nevoie de forţă de muncă din ţările europene şi după Brexit: „Marea Britanie are nevoie de forţă de muncă. Marea Britanie are circa 1,2 milioane de britanici care lucrează în restul ţărilor din Uniunea Europeană, în timp ce, la rândul ei, găzduieşte cam 3,5 milioane de cetăţeni din celelalte state membre ale Uniunii Europene.”
În concluzie, în cadrul viitoarelor negocieri de ieşire a Marii Britanii din blocul comunitar, România este foarte atentă la libera circulaţie a cetăţenilor şi la situaţia românilor din Marea Britanie. În mod normal, cei care lucrează cu contracte nu au de ce să îşi facă multe griji, însă, în mod cert, probleme vor avea asistaţii social. În privinţa studenţilor, situaţia este, încă, neclară.
