Bucureşti – Chişinău la ora colaborării
Proiectele de interconectare a infrastructurii Republicii Moldova cu cea a României asigură diversificarea pieţei energetice şi facilitează mobilitatea cetăţenilor.
Corina Cristea, 29.08.2013, 11:53
Dialog intens între Bucureşti şi Chişinău în aceste zile, susţinut prin vizita premierului României în Republica Moldova cât şi prin prezenţa ministrului moldovean al Afacerilor Externe şi Integrării Europene la reuniunea anuală a diplomaţiei române. Temele dominante ale întâlnirilor nu sunt noi, ele gravitând în jurul susţinerii pe care Bucureştiul o acordă ţării vecine, majoritar românofone, în aspiraţiile acesteia de a fi parte integrantă a spaţiului comunitar.
România susţine parcurgerea rapidă a paşilor procedurali care să permită semnarea, în 2014, a Acordului de Asociere între UE şi Republica Moldova”, a subliniat şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, în timpul discuţiilor cu omologul său, Natalia Gherman, cu care a analizat şi o serie de demersuri propuse de Bucureşti în acest scop.
Ministrul român s-a pronunţat pentru recunoaşterea progreselor incontestabile ale Chişinăului în ce priveşte aplicarea Planului de acţiune cu UE privind liberalizarea vizelor şi pentru luarea, în cel mai scurt timp, a unei decizii favorabile aşteptărilor Republicii Moldova. Şi, pentru a impulsiona parcursul european al Chişinăului, s-a convenit organizarea în toamnă a unei noi reuniuni a Comisiei bilaterale interguvernamentale pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Chişinăul este, pe de altă parte, principalul beneficiar al asistenţei pentru dezvoltare acordată de România, prin intermediul Ministerului de Externe, cu alocări care se ridică, anual, la minimum 30% din bugetul total. Astfel, în 2013 sunt în curs de lansare opt proiecte în valoare de 620.000 euro, în prezent fiind în derulare 14 proiecte în valoare de aproximativ 2,7 milioane euro. Suplimentar, România derulează programe de asistenţă adresate Republicii Moldova sub forma burselor de studii – în valoare de 13 milioane de euro în 2012 – şi a proiectelor educaţionale, a transferului de expertiză tehnică, instruire, consultanţă, precum şi prin oferirea de echipamente şi materiale necesare implementării cu succes a proiectelor agreate.
Relaţiile cu România au cunoscut o ascensiune deosebită în ultimii patru ani, având loc peste 60 de vizite bilaterale la nivel înalt, însă pe viitor este nevoie de noi mesaje de sprijin dinspre România şi ţările UE care să consolideze societatea moldovenească în jurul proiectului de integrare europeană, a îndemnat şefa diplomatiei de la Chişinău. Natalia Gherman a vorbit şi despre lansarea construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni, produsă la începutul acestei săptămâni în prezenţa premierilor celor două ţări, demers pe care l-a calificat drept o declaraţie de independenţă energetică a Republicii Moldova”.
