Caz de sabotaj rusesc în România
Trei cetăţeni străini sunt acuzaţi de sabotaj împotriva României, coordonat de Rusia.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 27.10.2026, 11:26
DIICOT – Parchetul antimafia şi antiterorism – şi Serviciul Român de Informaţii au anunţat că au documentat activitatea infracţională a trei cetăţeni străini, doi bieloruşi şi un ucrainean, rezidenţi în state UE. Membri ai unei reţele de sabotaj coordonată din Federaţia Rusă, ei sunt implicaţi în explozia şi incendiul produse luna trecută în incinta unei platforme industriale din Braşov, centrul României, filială a Romarm, compania naţională care este principalul producător român de echipament militar.
Pe numele lor judecătorii români au emis mandate europene de arestare în lipsă. Doi dintre inculpaţi sunt, în baza cooperării internaţionale, depistaţi şi arestaţi preventiv pe teritoriul Germaniei, în timp ce pregăteau comiterea unor fapte similare, susţine DIICOT. Luni, a fost emis un al treilea mandat european de arestare, pe numele unui alt inculpat, localizat în Polonia. Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la acte de diversiune şi sunt efectuate demersurile necesare în vederea extrădării celor trei în România.
DIICOT precizează faptul că inculpaţii vizau şi alte obiective de pe teritoriul României şi al altor state UE. În actualul climat regional şi european de securitate, caracterizat prin proliferarea tacticilor de război hibrid, este monitorizată permanent evoluţia riscurilor asimetrice susceptibile să afecteze ordinea publică sau obiectivele de importanţă strategică din România, transmite DIICOT.
Şi Serviciul Român de Informaţii confirmă că misiunile reţelei de sabotaj coordonată de Moscova nu se limitau la România. Coordonatorii îi atribuiseră o serie extinsă de ţinte din regiune: facilităţi de producţie de armament, de stat şi private, precum şi alte obiective de interes militar şi industrial. Investigaţiile desfăşurate în acest an au identificat şi alte tentative care au vizat obiective din România, inclusiv facilităţi militare internaţionale sau utilizate pentru instruirea forţelor armate ucrainene, spune SRI. Conform acestuia, acţiunile urmăresc intimidarea, afectarea capacităţilor de apărare şi slăbirea contribuţiei statelor vizate la securitatea europeană şi regională.
SRI atrage atenţia că recrutarea se desfăşoară, de regulă, prin reţele sociale. Persoanelor abordate li se oferă iniţial bani pentru activităţi punctuale, precum observarea sau fotografierea unor obiective. Ulterior, sarcinile devin tot mai grave, putând ajunge la distrugeri, incendieri sau chiar asasinate. Reţelele exploatează în special vulnerabilităţi financiare, dependenţe sau antecedente infracţionale.
România – o spun instituţiile specializate – nu e singura vizată de acte de sabotaj, parte a războiului hibrid purtat de Rusia în Europa. Germania, de exemplu, s-a confruntat recent cu o serie de anchete și arestări legate de acte de sabotaj care vizează infrastructura critică, rețeaua energetică, obiective militare și legături internaționale.