CCR – decizii şi amânări
CCR nu a luat, încă, o decizie privind legea care modifică sistemul de pensionare a magistraţilor, dar a validat legea care permite reformarea ASF, ANRE şi ANCOM.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Leyla Cheamil, 25.09.2025, 12:40
Curtea Constituțională a României şi-a amânat pentru 8 octombrie verdictul în legătură cu legea privind pensiile judecătorilor şi procurorilor, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.
La începutul lunii septembrie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie au decis sesizarea Curţii în legătură cu această lege despre care spun că încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept. Principalele motive de neconstituţionalitate invocate de magistrați se referă la încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, precum şi nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii.
Subiectul privind modificarea sistemului de pensionare a magistraţilor și eliminarea unor privilegii pentru aceștia a generat dezbateri aprinse în societatea românească și tensiuni între Consiliul Superior al Magistraturii și Executiv.
În cadrul şedinţei plenului reunit al Parlamentului pentru asumarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul al II-lea de măsuri vizând reducerea dificitului ţării, premierul Ilie Bolojan amintea că magistraţii români ies la pensie la 48-49 de ani, iar o pensie medie în magistratură depăşeşte 24.000 de lei (aprox. 4.800 de euro). El mai spunea şi că numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei (cca. 7.000-8.000 de euro), în mod special pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere.
„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remuneraţie netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lunăˮ, mai preciza premierul, care puncta faptul că, în pofida acestei scăderi, pensiile magistraţilor ar rămâne, oricum, considerabile.
Tot pentru 8 octombrie, au fost amânate şi sesizările depuse de opoziţie privind trei dintre legile incluse în pachetul al II-lea de echilibrare fiscal-bugetară. Singura obiecţie de neconstituţionalitate care a fost respinsă a fost cea privind legea pentru eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome, care vizează restructurarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei şi a Autorității de Supraveghere Financiară, aşa că actul normativ este constituţional şi poate să intre în vigoare.
