CCR şi alegerile prezidenţiale
Curtea Constituţională a României a respins candidatura la prezidenţiale a extremistului prorus Călin Georgescu.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 12.03.2025, 12:30
Din seara zilei de 24 noiembrie anul trecut, când un cvasinecunoscut câştiga, surprinzător, primul tur al alegerilor prezidenţiale şi elimina din jocul electoral politicieni cu greutate, numele acestuia a devenit cel mai prezent pe televiziuni şi site-urile de ştiri. La întrebarea cum a fost posibil a răspuns, nu foarte convingător după unii, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, cel care, sintetizând datele venite de la serviciile de informaţii, a ajuns la concluzia că independentul Călin Georgescu a fost beneficiarul unui atac hibrid al unui actor statal străin – a se citi Rusia, în principal prin expunerea foarte mare pe platforma TikTok.
După turul unu, publicul larg a putut să afle câte ceva din programul candidatului Georgescu şi a cunoscut, astfel, în sfârşit, un personaj ce pendula între bizar şi toxic. Critic înverşunat al Occidentului, al apartenenţei României la NATO şi UE şi admirator al Rusiei lui Putin, Georgescu promova un sistem economic autarhic amintind de ceauşismul târziu şi elogia ceea ce el considera excepţionalismul românesc. Iar printre exponenţii acestuia cei mai apreciaţi de el se numărau figurile de marcă ale fascismului interbelic.
Pe 6 decembrie, Curtea Constituţională a luat o decizie fără precedent în 3 decenii şi jumătate de democraţie: a anulat alegerile prezidenţiale, invocând vicierea întregului proces electoral în favoarea lui Georgescu.
Susţinut de partidele autointitulate suveraniste, în fapt populiste şi ultranaţionaliste, care s-au încolonat în spatele său, Georgescu s-a înscris, vinerea trecută, în viitoarea cursă pentru fotoliul prezidenţial, care va avea loc în 4 şi 18 mai. Duminică, Biroul Electoral Central i-a invalidat, însă, candidatura, invocând tocmai decizia CCR din decembrie. Previzibil, Curtea a respins, marţi, ca nefondată contestaţia lui Călin Georgescu la decizia BEC şi i-a respins candidatura, hotărâre care este definitivă.
Potrivit BEC, candidatura lui Călin Georgescu nu întruneşte condiţiile de legalitate, întrucât acesta, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăşi obligaţia de a apăra democraţia, care se întemeiază pe alegeri corecte, integre şi imparţiale.
Suveraniştii, în frunte cu AUR, au denunţat ceea ce au numit decizia abuzivă a Curţii Constituţionale.
Începută, practic pe TikTok, cariera politică a lui Călin Georgescu, fulminantă dar foarte scurtă, pare să se fi încheiat la CCR. Supraexpunerea i-a adus, însă, alte probleme. Fostul candidat a fost plasat, recent, sub control judiciar, într-un dosar în care i se aduc acuzaţii grave. Prima dintre ele este una dintre cele mai aspru pedepsite în Codul Penal, anume instigarea la acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
Celelalte infracţiuni de care s-ar face vinovat sunt comunicarea de informaţii false, fals în declaraţii privind declaraţiile de avere şi sursele de finanţare a campaniei electorale, iniţierea sau constituirea unor organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob şi antisemit şi aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unor astfel de grupuri, precum şi promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război. Călin Georgescu neagă toate aceste acuzaţii.
